Toți ochii sunt ațintiți spre Casa Albă, unde Donald Trump primește pe Volodimir Zelenski și pe șapte lideri europeni, înaintea întâlnirilor ce urmează.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, însoțit de oficiali europeni, este așteptat în această seară la Casa Albă pentru discuții cu Trump, la trei zile după încheierea summitului dintre SUA și Rusia din Alaska. În timp ce unele relatări indicau o posibilă cerere de renunțare la o parte din teritoriu, discuția se poate concentra și pe alte opțiuni, inclusiv pe eventualitatea renunțării la Crimeea și la aspirația de aderare la NATO.
Acest flux de evenimente este transmis în format de actualizări în timp real, cuprinzând evoluțiile din Statele Unite.
Ziua începe la ora 20:00, ora României, când Zelenski va fi primit la Casa Albă, urmat de o întâlnire bilaterală ce va avea loc în jur de 20:15.
Conform programului oficial, dialogul va dura aproximativ o oră.
La ora 21:15, Trump va da întâlnire liderilor europeni care susțin Ucraina, iar întrevederea cu cei șase oficiali este planificată să se desfășoare începând cu ora 22:00.
Care sunt liderii europeni care merg la Casa Albă
Vor participa la întâlnire:
- - Cancelarul german Friedrich Merz
- - Șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen
- - Președintele Franței Emmanuel Macron
- - Premierul britanic Keir Starmer
- - Prim-ministrul Italiei Giorgia Meloni
- - Secretarul general al NATO Mark Rutte
- - Președintele Finlandei Alexander Stubb
Cel mai recent dintre ei l-a mai întâlnit pe Trump la începutul anului, într-o partidă de golf în Florida.
Cu ce mesaj vine Volodimir Zelenski la negocieri
Zelenski a cerut, la scurt timp după sosire, o pace durabilă pentru Ucraina și a avertizat că Rusia a folosit în trecut teritorii ucrainene pentru a lansa atacuri viitoare.
Rusia controlează în prezent aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei, incluzând Crimeea și porțiuni semnificative din est. Trump a sugerat că un acord de pace ar putea fi atins dacă Kievul ar renunța la Donbas.
Președintele ucrainean a subliniat că, potrivit Constituției, Kievul nu poate renunța la niciun teritoriu, reamintind că anexarea Crimeei în 2014 a fost un exemplu dur care arată că Rusia nu se va opri.
«Toți împărtășim dorința de a încheia acest război rapid și durabil», a scris Zelenski. «Pacea trebuie să reziste. Nu ca acum câțiva ani, când Ucraina a fost forțată să cedeze Crimeea și o parte din Donbas, iar Putin a folosit acel compromis ca trambulină pentru un nou atac».
De asemenea, el a subliniat că sprijinul în focalizarea securității, așa-numitele garanții promise în trecut, nu au funcționat pe deplin, motiv pentru care nu are încredere în noi promisiuni.
Ce au spus liderii europeni
Cancelarul german a indicat un semn pozitiv din partea SUA, arătând că Washingtonul este dispus să contribuie la securitatea Ucrainei în contextul unui posibil acord de pace.
După ce purtătorul special al administrației a sugerat garanții similare cu protecția colectivă prevăzută la articolul 5 dintr-un tratat de apărare, s-a analizat dacă statele europene ar trimite trupe proprii în Ucraina.
Promisiunea făcută de Trump a fost destul de vagă, fiind nevoie ca prezența trupelor americane pe teren să fie parte dintr-o garanție credibilă pentru a descuraja o nouă agresiune.
Marea Britanie: un acord care să permită poporului ucrainean să trăiască fără teama de noi atacuri
Purtătorul de cuvânt al prim-ministrului britanic a spus că Marea Britanie sprijină un acord de pace în Ucraina, fără a face intreruperea focului o condiție prealabilă.
«Un acord care să readucă pacea în Europa și să ofere Ucrainei posibilitatea de a trăi fără spaima atacurilor, să-l încheie cât mai curând posibil, dar să se bazeze pe garanții de securitate solide, ar reprezenta un pas extrem de pozitiv», a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului.
Italia: o pace care să asigure suveranitatea și securitatea Ucrainei
Înainte de a părăsi Roma, biroul premierului Meloni a transmis un comunicat ce subliniază necesitatea colaborării continue cu SUA pentru a pune capăt conflictului și a realiza o pace ce garantează suveranitatea Ucrainei, menținând în același timp presiunea colectivă asupra Rusiei și asigurând garanții solide de securitate.
Meloni este singurul lider european prezent la inaugurarea lui Trump din 20 ianuarie 2025. Ea a fost de asemenea prezentă la Washington în aprilie, iar ulterior a avut întâlniri cu liderul american în cadrul altor evenimente.
Cum s-a schimbat poziția SUA față de Ucraina după summitul din Alaska
Înainte de a ajunge la o înțelegere privind organizarea unui summit, Trump a fixat termenul 8 august pentru acceptarea unui armistițiu în Ucraina, avertizând despre sancțiuni pentru „afundarea” situației în cazul în care Putin ar refuza armistițiul.
Ulterior, a anunțat că va avea un summit cu Putin în Alaska în vinerea următoare.
Înainte de summit, Trump a spus că dorește un armistițiu rapid și a avertizat că Rusia va suporta consecințe grave dacă Putin părăsea Alaska fără acord.
Mai târziu, cei doi lideri au discutat detalii despre un potențial acord de pace în Ucraina, ajustându-și pozițiile față de armistițiu.
Trump a discutat cu Zelenski și liderii europeni imediat după întâlnirea cu Putin
Sâmbătă, Trump i-a informat pe Zelenski și pe liderii europeni despre discuțiile cu Putin, iar Zelenski și o parte dintre aliați au anunțat că vor zbura la Washington pentru a se întâlni cu el la Casa Albă.
Emisarul Steve Witkoff a declarat pentru o televiziune că Putin a fost de acord în Alaska să ofere garanții de securitate solide, inclusiv o clauză de apărare colectivă a Ucrainei în caz de o nouă invazie.
Însă duminică seara, Trump a renewat presiunea asupra lui Zelenski, sugerând că adevărata încheiere a războiului ar putea veni aproape imediat dacă Ucraina ar dori, renunțând la speranța de a recâștiga Crimeea ocupată și la aspirația de a adera la NATO.
