Transformarea în agenți de turism personalizați și confuziile privind PIB-ul

Îți petreci seara într-o atmosferă plăcută, la căldura apartamentului tău, când brusc te încearcă dorința de a evada într-o destinație caldă. Accesezi laptopul și te orientezi spre o insulă grecească, precum Santorini. Cu ușurință introduci datele de zbor pentru weekendul ce urmează și selectezi „Doar zboruri directe”. Într-un timp scurt finalizezi tranzacția, oferind detaliile cardului tău pentru cea mai avantajoasă opțiune.

Următoarea etapă implică căutarea unei cazări pe platforme precum Airbnb sau Booking. După câteva căutări, găsești un apartament pe malul mării, la un tarif decent. Accesezi propriul cont de Airbnb pentru a-ți închiria și apartamentul din București în timpul weekendului viitor. În cele din urmă, achiziționezi o asigurare online, pentru a fi pregătit în cazul unor neplăceri.

Economia digitală redefinește granițele dintre muncă, relaxare și responsabilități personale

În ziua călătoriei, finalizezi check-in-ul online, alegi un loc lângă fereastră și salvezi cartea de îmbarcare pe telefon. Apoi, comanzi un Uber pentru a ajunge la aeroport. E timpul pentru o bine-meritată vacanță, după o săptămână de muncă intensă.

Acest exemplu ilustrează cum economia digitală a estompat limitele dintre muncă, timp liber și sarcinile zilnice. Will Page, director la Spotify, subliniază că „PIB-ul întâmpină dificultăți” deoarece a fost creat pentru a evalua bunurile palpabile, ce își pierd importanța în economia modernă.

Discutând cu un jurnalist de la Financial Times, Page recunoaște că tehnologiile disruptive sunt concepute să reducă PIB-ul. Aceasta se realizează prin eliminarea costurilor legate de tranzacții, care sunt contabilizate, și prin substituirea acestora cu comoditate, care nu este contabilizată. Astfel, economia se diminuează, dar satisfacția utilizatorilor crește. Multe dintre inovațiile tehnologice distrug procesele care nu erau necesare, rezultatul fiind o economie mai mică, dar cu bunăstare crescută.

Activități precum spălarea hainelor sau gătirea nu sunt considerate contribuții la PIB. Dar ce se întâmplă cu imprimarea autoprolor bilete de îmbarcare, sau cu etichetarea bagajelor la aeroport?

Automatizarea înglobează muncile tradiționale și redefinește economia

Până de curând, aceste sarcini erau gestionate de angajați ai aeroporturilor sau companiilor aeriene, iar contribuția lor era inclusă în statisticile economice. Acum, aceste responsabilități au fost transferate utilizatorilor. Astfel, în aspecte economice, aceste locuri de muncă nu mai sunt contabilizate.

Similar, munca pe care ai investit-o pentru a-ți organiza o escapadă pe insula Santorini ar fi fost, în trecut, realizată de un angajat plătit.

Astăzi, companiile aeriene nu necesită functionari care să se ocupe de rezervările tale, iar firmele de taxi nu au nevoie de operatori care să gestioneze apelurile.

Economisind resurse, operatorii aerieni pot reduce prețurile biletelor sau pot oferi dividende mai mari acționarilor, așa cum semnalează jurnalistul David Pilling în cartea sa despre iluzia creșterii economice.

Un alt aspect profund schimbat este costul comunicațiilor. În decadelor anteriori, convorbirile interurbane erau costisitoare, iar cele internaționale, la fel. Acum, o conexiune telefonică permite discuții gratuite, indiferent de distanță, sau video-conferințe în timp real.

De ce costurile au scăzut atât de mult? Aceasta sugerează că o mare parte din valorile apreciate nu se încadrează în economia oficială.

Există trei metode principale prin care plătim pentru servicii digitale „netangibile”, cum ar fi streamingul muzical sau utilizarea rețelelor sociale. Prima este un serviciu de tip abonament. A doua implică acceptarea reclamelor, iar a treia este atunci când plătim cu datele noastre personale, aspect în care multe companii prosperă.

Se subestimează adesea impactul inflației asupra economiilor reale

Referitor la escapada în insulele grecești, laptopul utilizat pentru planificări are probabil un preț similar cu cel de acum trei ani, dar performanțele sale sunt cu mult superioare.

Astfel, ai parte de un produs îmbunătățit la același cost, ceea ce înseamnă că prețul efectiv a scăzut. Aceasta este o considerare esențială în evaluarea PIB-ului, având în vedere că statisticile de creștere economică sunt ajustate cu inflația. Avansul tehnologic avansează rapid, iar scăderea prețurilor se produce mai repede decât pot statisticienii să înregistreze, ceea ce conduce la o supraestimare a inflației și, în consecință, subestimarea dimensiunii reale a economiilor noastre.

În 1995, Senatul american a cerut o investigație asupra acestei probleme, iar un an mai târziu, Comisia Boskin a recunoscut că progresele rapide în tehnologie au dus la o supraestimare a inflației cu 1,3 puncte, ceea ce a rezultat în subestimarea creșterii economiei.

Alte națiuni, cum ar fi Japonia și diverse țări europene, au efectuat ajustări similare. Conform unui raport al FMI, metodologia de calcul a inflației din Japonia a dus la o supraestimare a creșterii prețurilor de 1%.

Un concept cheie care sintetizează aceste fenomene este surplusul consumatorului, adică distanța dintre ceea ce consumatorul plătește și valoarea reală percepută. Această idee, popularizată de economistul Alfred Marshall, se poate ilustra cu o simplă sticlă de apă - în deșert, un consumator ar fi dispus să plătească mai mult pentru apă.

De asemenea, fanii lui Mircea Cărtărescu ar fi dispuși să plătească pentru acces anticipat la un fragment dintr-un roman viitor.

Pe măsură ce tehnologia progresează și prețurile produselor scad, economiștii notează o tendință de creștere a surplusului consumatorului. O metodă de a evalua acest aspect este prin observarea prețurilor recentelor iPhone-uri. Diferenta dintre prețul inițial și valoarea actuală în câteva luni constituie surplusul consumatorului.

Un economist, Sir James Bean, a evidențiat o creștere a timpului mediu dedicat internetului de către adulții din Regatul Unit, care a trecut de la 7 ore săptămânale în 2005 la peste 15 în 2014. Studiul său sugerează o creștere potențială a PIB-ului anual cu 0,66 puncte procentuale.

Cu toate acestea, timpul investit pe internet nu este contabilizat în PIB; majoritatea oamenilor nu consideră utilizarea Youtube sau Facebook ca fiind o activitate economică, mai ales când aceasta are loc la locul de muncă.

Surse consultate în redactarea acestui articol: FMI, Banca Mondială, NBER, Gov.uk, „Creșterea economică, o amăgire” de David Pilling, „23 de lucruri pe care nu ți le spun despre capitalism” de Ha-Joon Chang.