Asociația procurorilor „Inițiativa pentru Justiție” solicită lui Nicușor Dan să ceară CCR să intervină în procedura de desemnare a șefului ICCJ. „Este un conflict juridic de natură constituțională”

Asociația profesională a procurorilor „Inițiativa pentru Justiție” lansează un apel către președintele Nicușor Dan, cerându-i să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la un conflict constituțional între sistemul judiciar și Parlament. Acest lucru se datorează faptului că Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a început prematur procesul de numire a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, fără un temei legal.

„Având în vedere demararea procesului de numire a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție de către CSM, în mod contrar dispozițiilor articolului 142 alineatul (3) din Legea nr. 303/2022 referitoare la statutul judecătorilor și procurorilor, solicităm ca, în exercitarea atribuțiilor constituționale, să procedați la sesizarea Curții Constituționale cu privire la conflictul juridic constituțional între autoritatea judecătorească și Parlamentul României”, se menționează în apelul adresat președintelui Nicușor Dan.

„CSM a ignorat reglementările legale”

Articolul invocat de „Inițiativa pentru Justiție” stipulează că procedura de numire a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție poate fi inițiată cu maximum 60 de zile înainte de vacanța funcției.

„Având în vedere că mandatul actualului președinte expiră pe 16.09.2025, procesul de numire a noului președinte nu putea începe înainte de 16.07.2025. Prin anunțul făcut pe 19.05.2025, Secția pentru judecători din cadrul CSM a lansat procesul de numire a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, ignorând dispozițiile legale menționate”, se subliniază în document.

Reprezentanții asociației susțin că inițierea anticipată a procesului nu are justificare, deoarece prevederea legală rămâne neschimbată. Conflictul constituțional provine din ignoranța CSM față de legislația aflată în vigoare.

„În acest context, este necesar ca conflictul juridic de natura constituțională să fie soluționat de instanța de contencios constituțional, singura cu capacitatea de a rezolva problema generată de intervenția CSM în normele juridice adoptate de legislativ”, afirmă procurorii în apelul lor adresat șefului statului.

Asociația reamintește că rolul instanței supreme, Înalta Curte de Casație și Justiție, este de a aplica legea în numele justiției, nu de a legifera.

„Fără a face vreo referire specifică la persoana unicului candidat care s-a înscris în procesul demarat pe 19.05.2025, considerăm că instituția, responsabilă cu garantarea independenței justiției, are obligația de a respecta legea, atât în spirit cât și în literă, mai ales când se află în fața desemnării șefului instanței supreme, prin care se realizează justiția în România”, concluziunile aparțin asociației „Inițiativa pentru Justiție.”

Procedură inițiată cu patru luni înainte de termen

CSM a publicat luni, 19 mai, anunțul prin care demarează procesul de ocupare a funcției de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Mandatul președintei actuale, judecătoarea Claudia Corbu, expiră pe 16 septembrie.

Calendarul estimat al procesului începe pe 19 mai, când este postat anunțul pe site-ul CSM. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 16 iunie 2025, iar pe 17 iunie se vor publica numele candidaților și proiectele acestora. Începând cu 23 iunie, Secția pentru judecători va putea analiza candidaturile și va aproba susținerea interviurilor.

CSM afirmă că procesul de concurs pentru poziția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost inițiat având în vedere „factori administrativi”.

„Conform reglementărilor legale în vigoare, procesul de ocupare a funcției de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție trebuie demarat într-un interval care să asigure o tranziție adecvată. Procesul a fost inițiat în considerarea unor factori obiectivi, necesari pentru a asigura o participare mai largă din partea candidaților eligibili, evitând totodată interferența cu perioada de vacanță judecătorească din lunile iulie și august 2025”, a comunicat CSM.

De asemenea, calendarul concursului continuă practica administrativă anterioară, având în vedere că ultimele două concursuri au fost inițiate pe 30 mai 2019 și 02 mai 2022. Calendarul actual este astfel conceput încât să nu afecteze participarea judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, întrucât niciunul dintre aceștia nu îndeplinește condiția de vechime în perioada 16 iunie – 16 septembrie 2025”, a transmis CSM.

Lia Savonea, nume menționat pentru conducerea ICCJ

Lia Savonea a fost numită judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală în 2023. Anterior, a deținut funcția de președinte al Curții de Apel București. De asemenea, a fost membru al CSM în intervalul 2017-2023, iar în 2019 a ocupat funcția de președinte al Consiliului.

Comunitatea Declic a inițiat în 2023 o petiție publică împotriva Liei Savonea, petiție semnată de zeci de mii de oameni, prin care solicita CSM să nu o promoveze la instanța supremă.

Declic a argumentat că în 2015, Lia Savonea a condamnat un bărbat la doar 8 luni de închisoare cu suspendare pentru act sexual cu un minor, menționând că acesta a întreținut relații cu nepoata sa de 13 ani, însă judecătoarea a aplicat o pedeapsă redusă motivând că fetița s-ar fi arătat de acord.