Controlul sever al Chinei asupra unui metal rar influențează capacitățile militare occidentale

China deține monopolul pe producția globală de samariu, un metal rar esențial pentru Statele Unite și aliații săi în refacerea stocurilor de avioane de luptă, rachete și diverse echipamente militare, situația fiind complicată de recentul control asupra exportului implementat de Beijing.

Regulile stricte adoptate de China pentru exportul de magneți rezistenți la căldură, obținuți din minerale rare, subliniază o slăbiciune importantă în lanțul de aprovizionare al armatei americane.

Lipsa acestor magneți pune dificultăți Statelor Unite și aliaților din Europa în refacerea stocurilor de echipamente militare epuizate.

În ultimii zece ani, Statele Unite nu au reușit să dezvolte surse alternative pentru un tip specific de pământuri rare, esențial pentru magneții utilizați în rachete, avioane de luptă și bombe inteligente.

Mineralele rare reprezintă o problemă crucială în discuțiile comerciale în desfășurare între Statele Unite și China la Londra.

Oficialii din administrația Biden, îngrijorați de lipsa unei surse interne de samariu pentru armata americană, au semnat contracte pentru construirea a două unități de producție, dar niciuna nu a fost finalizată din motive comerciale, lăsând SUA complet dependente de China.

China, singurul furnizor de samariu

China produce integral samariul la nivel mondial, un metal din pământurile rare, utilizat în principal pentru scopuri militare.

Magneții realizați din samariu sunt capabili să reziste la călduri ridicate, precum cele necesare topirii plumbului, păstrându-și forța magnetică.

Acești magneți sunt cruciali în funcționarea motoarelor electrice rapide, fiind utilizați în structuri înguste, cum ar fi conurile rachetelor.

Pe 4 aprilie, China a suspendat exporturile a șapte tipuri de metale rare și a magneților obținuți din acestea.

Beijing deține controlul majorității aprovizionării globale cu aceste metale și magneți.

Ministerul Comerțului chinez a comunicat că aceste materiale au aplicații atât civile, cât și militare, iar exporturile viitoare vor necesita licențe speciale, menționând că măsura ar „proteja securitatea națională” și s-ar alinia la obligațiile internaționale de neproliferare.

Ministerul a început să emită licențe pentru magneți care includ două dintre pământurile rare restricționate, disprosiu și terbiu, către producători de automobile din Statele Unite și Europa.

Acești magneți, utilizați în sistemele de frânare și direcție, rezistă căldurii unui motor pe benzină, dar nu suportă eficient temperaturile mai elevate din aplicațiile militare.

Totuși, nu există semne că Beijingul a aprobat exporturile de samariu, care au puține aplicații civile.

Discuții pe tema pământurilor rare

Oficialii din China și Statele Unite au demarat luni două zile de negocieri comerciale la Londra, cu restabilirea fluxului de pământuri rare ca prioritate pentru americani, însă puțini cred că Beijingul va renunța complet la noile reglementări de licențiere.

Michael Hart, președintele Camerei de Comerț Americane în China, a declarat că nu se așteaptă ca aceste măsuri să dispară.

Lockheed Martin este cel mai mare utilizator american de samariu, instalând aproximativ 50 de kilograme de magneți de samariu în fiecare avion de vânătoare F-35.

Compania a comunicat că analizează constant lanțul global de aprovizionare cu pământuri rare, asigurând accesul la materiale critice pentru misiunile clienților.

Reguli stricte de export

Interruperea aprovizionării cu samariu din ultimele luni coincide cu eforturile Statelor Unite și ale aliaților din Europa de a refaceri stocurile de armament avansat.

Acest lucru a fost provocat de livrările către Ucraina și Israel în urma conflictelor recente.

Administrația anterioară a căutat, de asemenea, să crească livrările de arme către Taiwan, teritoriu disputat de Beijing, iar recent China a impus sancțiuni împotriva contractanților militari americani.

Aceste sancțiuni limitează companiile și persoanele fizice chineze de a avea relații financiare cu contractorii militari din SUA.

Până recent, aceste restricții nu au afectat semnificativ industria samariului, dat fiind că exporturile se îndreptau către companii chimice.

Dar noile reglementări stipulează că licențele vor fi acordate pe baza utilizatorului final.

În cazul licențelor pentru samariu, acest lucru implică adesea companii de apărare.

De ce a devenit Occidentul dependent de China?

Dintre cele șapte tipuri de metale rare restricționate, cererea pentru șase este predominant civilă, însă samariul este folosit preponderent în scopuri militare.

Reglementările Departamentului Apărării impun ca fabricația magneților militari să se desfășoare în SUA sau în aliați.

Cu toate acestea, ingredientele pot fi importate din orice țară, ceea ce a dus la obținerea samariului din China.

Îngrijorările legate de dependența de China pentru samariu nu sunt recente, având în vedere că, din anii 1970, armatele occidentale depind de o singură fabrică din Franța.

Aceasta a fost închisă în 1994, parțial din cauza problemelor ecologice.

Fabrica nu a putut concura cu producția ieftină din Baotou, un oraș din China care nu a respectat standardele de mediu.

În 2009, îngrijorările s-au amplificat, iar Congresul a cerut un plan pentru a aborda această problemă.

Acest lucru a venit după ce China a suspendat livrările de pământuri rare către Japonia în 2010 din motive de dispute teritoriale.

Imediat după, SUA au început eforturi pentru modernizarea minei de pământuri rare din Mountain Pass, California.

Eforturi fără succes în SUA

Metalele rare sunt răspândite global, însă rareori în cantități suficiente pentru exploatare eficientă. Extracția acestor metale este complexă, necesitând numeroase procese chimice complicate.

Mina Mountain Pass nu a extras anterior samariu și nu a început acest proces în timpul extinderii sale.

Deși mina a fost redeschisă în 2014 pentru alte metale rare, a fost închisă un an mai târziu, nefiind capabilă să concurențeze cu producția chineză.

Jay Truesdale, fost diplomat american, a declarat că administrația Obama a căutat să utilizeze reglementările Organizației Mondiale a Comerțului pentru a obliga China să realizeze vânzări.

În timpul primului mandat, președintele Trump a redus implicarea SUA în OMC, provocând răcirea relațiilor cu China; administrația Biden a intensificat preocupările legate de samariu.

MP Materials a achiziționat mina Mountain Pass în 2018, dar inițial a exportat minereu în China pentru procesare.

În 2022, Departamentul Apărării a alocat 35 de milioane de dolari companiei MP pentru a începe producția de samariu.

Ulterior, MP a cheltuit 100 de milioane de dolari pentru achiziționarea echipamentelor necesare, conform directorului executiv.

Administrația Biden a alocat 351 de milioane de dolari unei companii australiene pentru construirea unei fabrici în Texas care să producă samariu.

Cu toate acestea, MP nu a instalat echipamentele de prelucrare a samariului, obstacolele financiare fiind un factorafectând dezvoltarea.

Nici Lynas nu a construit fabrica din Texas, din cauza reînnoirii unei licențe esențiale în Malaezia.

MP e pregătită să implementeze echipamentele de procesare numai dacă există promisiuni financiare favorabile de la clienți, generând frustrări interne.