2024 a fost un an „dificil pentru democrație” / Domeniile în care România trebuie să progreseze semnificativ

După o perioadă în care „se discuta despre un declin lent, dar constant al democrației”, în 2025 „am observat forma concretizată a acestui declin”, a declarat Oana Preda, specialist de la Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CeRe), în cadrul lansării raportului intitulat „Starea democrației”. Printre domeniile în care România trebuie să îmbunătățească semnificativ se numără guvernarea, reprezentarea de gen și drepturile minorităților.
- Raportul a fost elaborat cu sprijinul Centrului de Resurse pentru Participare Publică (CeRe), Centrului pentru Inovare Publică, ActiveWatch, Asociației pentru Tehnologie și Internet, Centrului FILIA și Asociației MozaiQ.
„Anul 2024 a fost un an dificil pentru democrație”, afirmă raportul organizațiilor civice. Documentul evidențiază cele două momente politice cruciale din 2024: alegerile locale și europene din iunie, precum și alegerile parlamentare și prezidențiale din noiembrie-decembrie.
Modificări legislative orientate spre „interesul politic”
„În ambele cazuri, normele electorale au fost modificate de Guvern prin ordonanțe de urgență, iar justificările au fost interesul politic al coaliției de guvernare”, susțin autorii raportului. ONG-urile au atras atenția asupra faptului că, în luna martie, cel puțin 50 de partide politice erau în proces de înființare, având intenția de a participa la alegerile locale.
Raportul menționează și intervențiile Curții Constituționale a României în legătură cu alegerile prezidențiale: excluderea Dianei Șoșoacă din cursa pentru Cotroceni, renunțarea la voturile din noiembrie și anularea primului tur al alegerilor prezidențiale.
Dezbateri electorale conduse de „influenceri”
Raportul despre „starea democrației” abordează și campania electorală, menționând că anumiți candidați, cum ar fi Călin Georgescu, au recurs la metode precum utilizarea de conturi false, comentarii de tip spam și conținut coordonat inautentic pentru a-și promova imaginea.
Aceste practici evidențiază neaplicarea regulamentului european privind serviciile digitale (DSA), care constituie principalul instrument de reglementare a rețelelor sociale.
Un element pozitiv evidențiat în perioada alegerilor este reprezentat de dezbaterile prezidențiale conduse de influenceri, care „au avut un impact remarcabil”.