Şeful NATO exprimă încredere în atingerea unui acord privind cheltuielile de apărare la summitul Alianței / Italia necesită 10 ani pentru a se adapta

Mark Rutte, secretarul general al NATO, a declarat joi că are "încredere" că statele membre vor conveni asupra creșterii cheltuielilor de apărare în cadrul summitului Alianței Nord-Atlantice din 24-25 iunie. Aceste declarații au fost făcute în contextul unei întâlniri la Roma cu miniștri de externe din mari economii europene, care au reafirmat, printr-un comunicat comun, angajamentul de a construi o Europă mai puternică și suverană, capabilă să își apere cetățenii și interesele.

În cadrul formatului „Weimar”, în care sunt incluse Franța, Germania și Italia, Mark Rutte și partenerii săi europeni au discutat despre cheltuielile în apărare, înainte de summitul G7 din Canada, programat pentru 15-17 iunie, unde Donald Trump va fi îndemnat să ia o poziție mai fermă în raport cu Rusia. Această întâlnire precede summitul NATO de la Haga, unde se va pune accentul pe obiectivul lui Donald Trump, care solicită Europei și Canadei să contribuie cu minimum 5% din PIB pentru apărare, altfel riscând pierderea securității.

Miniștrii de externe ai Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, Spaniei și Marii Britanii, împreună cu Mark Rutte și Kaja Kallas, șefa diplomației UE, au declarat la finalul întâlnirii de la Roma că vor continua să colaboreze pentru întărirea securității și apărării colective, subliniind că statele europene trebuie să joace un rol semnificativ în asigurarea propriei securități. Aceștia au pledat pentru o îmbunătățire semnificativă a capacităților de apărare europene.

Realizarea obiectivului de 5% pentru Apărare

Secretarul general al NATO propune ca membrii să se angajeze să aloce 3,5% din PIB pentru cheltuieli strict militare și 1,5% pentru cheltuieli mai ample legate de securitate (protecția frontierelor, securitate cibernetică etc.). "Sunt optimist că vom ajunge la un consens" cu "cei 32 (de membri)" la summitul de la Haga, a declarat Mark Rutte, adăugând că se discută despre decizia finală.

De asemenea, Rutte a descris discuțiile dintre Rusia și SUA ca fiind „cu adevărat esențiale”, indicând că Donald Trump a inițiat un dialog direct cu Vladimir Putin, în contextul în care posibilitatea de a ajunge rapid la un acord privind soluționarea conflictului părea să se diminueze.

Italia afirmă că va necesita cel puțin 10 ani pentru creșterea cheltuielilor de apărare

Antonio Tajani, ministrul italian de externe, a declarat că țara sa va avea nevoie de cel puțin 10 ani pentru a îmbunătăți cheltuielile în domeniul apărării și a se alinia noilor obiective ce urmează să fie stabilite de NATO, menționând că un acord în acest sens ar putea fi realizat în curând.

Italia se numără printre statele cu cele mai mici cheltuieli pentru apărare în cadrul alianței, având un procent de 1,49% din PIB anul trecut, în comparație cu actualul obiectiv de 2%, conform datelor NATO.

Roma s-a angajat să atingă ținta de 2% până în 2025, dar majoritatea prin ajustări contabile care includ elemente care nu erau anterior luate în considerare în bugetul apărării.

„Cred că putem colabora eficient cu NATO și că vom ajunge la summitul de la Haga cu un acord pregătit, astfel încât NATO să își poată demonstra unitatea”, a spus Tajani, în prezența secretarului general al NATO, Mark Rutte.

Provocarea Italiei – o datorie publică enormă

Guido Crosetto, ministrul apărării, a afirmat în parlament că „nu este fezabil” ca Italia să îndeplinească cerințele SUA de a crește bugetele de apărare la 5% din PIB, accentuând că nici un obiectiv intermediar de 3,5% nu este ușor de realizat.

Italia se confruntă cu constrângeri bugetare, cu o datorie publică estimată la aproape 138% din PIB până în 2026, înainte de a scădea ușor în anul următor. „Adoptăm o poziție prudentă în această privință, deoarece dorim să protejăm alte investiții esențiale, cum ar fi cele în sănătatea publică sau cheltuielile sociale”, a adăugat Crosetto, menționând că fiecare guvern din NATO va trebui să discute angajamentele de cheltuieli de apărare în fața legislativelor naționale.