Cererea de extrădare a lui Paul al României, examinată de Curtea de Apel din Paris: Data pronunțării deciziei
Curtea de Apel din Paris a analizat miercuri o cerere de extrădare formulată de București pentru ca Paul-Philippe al României să execute o pedeapsă cu închisoarea pentru trafic de influență. Aceasta este a doua solicitare, după ce prima a fost respinsă de justiția franceză în 2023. Decizia finală va fi emisa pe 9 iulie, conform informațiilor furnizate de AFP.
„Sunt nevinovat, au utilizat metode incredibile pentru a mă dezmoșteni”, a declarat Paul-Philippe al României, cunoscut sub denumirea de Paul al României, în vârstă de 76 de ani.
În decembrie 2020, autoritățile din România au emis un prim mandat european de arestare, la o zi după ce Paul a fost condamnat de Înalta Curte de Casație a României la trei ani și patru luni de detenție pentru trafic de influență și complicitate.
Descendenta familiei regale, Paul este acuzat că a colaborat cu o rețea de escroci din 2006 pentru a recupera proprietăți pe care le revendica ca moștenitor al dinastiei regale. În acest caz, 18 persoane au fost condamnate, iar prejudiciul cauzat statului român a fost evaluat la cel puțin 145 de milioane de euro, conform agenției France Presse.
Camera de extrădare a Curții de Apel din Paris a respins cererea României în noiembrie 2023, stabilind că dreptul la un proces echitabil nu a fost respectat, invocând nereguli în depunerea jurământului de către doi dintre cei trei judecători responsabili de condamnare. Bucureștiul a emis un nou mandat de arestare în ianuarie, pe aceleași motive. Președintele a subliniat că România este determinată să execute această sentință, menționând că este neobișnuit să se emită un al doilea mandat de arestare după un refuz anterior.
Avocatul general a cerut predarea lui Paul, invocând o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 29 iulie 2024. CJUE, sesizată de România cu o cerere de decizie preliminară, a considerat că hotărârea Curții de Apel din Paris contravin principiului încrederii reciproce între statele europene și că a exercitat un control excesiv asupra judecătoriei proprii, a subliniat președintele.
„Atât Franța cât și România nu sunt aspre, respectăm pur și simplu principiul primatului justiției europene față de legislația națională”, a afirmat avocatul general. Miriame Laïchi, avocatul prințului, a caracterizat situația drept „cel mai mare scandal politic pe care l-a cunoscut o familie regală” în contextul litigiului succesoral.
În Malta, unde prințul a participat în aprilie 2024 la o ceremonie oficială, justiția a refuzat de asemenea să-l predea autorităților române. Tatăl prințului, Carol Mircea Grigore, născut în 1920, a fost fiul lui Carol al II-lea, care a fost rege al României între 1930 și 1940. Familia regală a fost expulzată din România în 1947 de către comuniști, iar proprietățile lor au fost confiscate.
