„Încă aveți o oportunitate. Totuși, autoritățile trebuie să demonstreze seriozitate în abordarea deficitului”, afirmă directorul unui renumit think tank european

Patru dintre statele europene necesită ajustări ale deficitului de aproximativ 4% din PIB, în timp ce România se află într-o situație diferită, necesitând o ajustare semnificativă de 8% din PIB. Chiar și conform estimărilor Comisiei Europene, România tot trebuie să facă o ajustare de peste 7% din PIB, ceea ce ridică întrebări despre fezabilitatea acestei măsuri pe termen mediu, a declarat Jeromin Zettelmeyer, directorul Institutului Bruegel, unul dintre cele mai influente think tank-uri europene în domeniul economiei.

Fezabilitatea ajustării este crucială, consideră el. „Dacă se impune o ajustare de cinci puncte procentuale din PIB, este esențial să stabilim perioada de timp pentru aceasta: în doi, patru sau șapte ani. Implementarea în doi ani nu ar fi posibilă, poate în patru sau șapte ani.”

Conform lui Zettelmeyer, există trei criterii fundamentale pentru a evalua plauzibilitatea ajustării: intențiile reale ale țărilor, recunoașterea problemelor existenței deficitului și dorința de a le rezolva.

Situația în România nu este foarte optimistă, afirmă directorul Bruegel. ”O necesitate de ajustare de 8,5% din PIB, așa cum considerăm că ar fi necesar, reprezintă o măsură rar întâlnită în Europa. Este aceasta o problemă? Depinde de reacția piețelor financiare. Dacă piețele sunt dispuse să susțină o ajustare pe termen mai lung, atunci nu ar trebui să fie problematic”, adaugă Zettelmeyer.

Avantajul României consta în faptul că pornește de la un nivel relativ scăzut al datoriilor, ceea ce îi oferă timp pentru o ajustare treptată, cu o rată de creștere a datoriei care să încetinească. Totuși, acest lucru este condiționat de percepția piețelor despre viabilitate.

Ce măsuri ar trebui să adopte România și solicitarea de sprijin internațional

Este necesară o ajustare fiscală ambițioasă. Piețele pot oferi flexibilitatea necesară, dar dacă România nu rămâne pe calea corectă, ar putea fi necesară implicarea instituțiilor internaționale, afirmă șeful Institutului Bruegel. „Încă aveți o oportunitate. Totuși, autoritățile trebuie să demonstreze determinare în a rezolva deficitul.”

În cazul în care apare un șoc sau o criză financiară globală, țările din UE care nu sunt membre ale zonei euro vor fi supuse unor teste mai riguroase decât cele din zona euro. Periferia întotdeauna suportă o povară mai mare decât centrul, avertizează Zettelmeyer. „Ar exista o presiune asupra devalorizării monedei. Dacă situația fiscală este sub control, BNR, cu sprijinul BCE, ar putea oferi lichiditate în euro, având în vedere expunerile la euro în economia românească. De asemenea, o scădere a cursului de schimb ar putea aduce beneficii sistemului fiscal, care preferă, în general, o ușoară devalorizare”, afirmă expertul.

Cu toate acestea, există riscul ca acest sprijin să nu fie suficient, așa cum s-a întâmplat în 2009. Atunci, România a fost nevoită să solicite asistență internațională. „Dacă s-ar repeta o astfel de situație, nu ar trebui să fie considerată o rușine, mai ales dacă sursa este un șoc extern. Este esențial să asigurăm că ajustarea fiscală este pe drumul cel bun pentru a asigura stabilitatea” încheie Jeromin Zettelmeyer.