REPORTAJ: Două apartamente din București adăpostesc 3.000 de firme cu datorii considerabile la stat / O întâlnire surprinzătoare la ușă / „Problema vine de la ANAF”

Curtea de Conturi a comunicat recent că a identificat un risc semnificativ de evaziune fiscală, asupra căruia ANAF nu a acționat aproape deloc: numeroase firme cu datorii de miliarde de euro au sediile sociale la aceeași locație. Un exemplu pertinent este un bloc situat în Sectorul 2 din București, pe strada Arhitect Grigore Ionescu.

2.736 de firme într-un apartament, peste 200 de firme într-un altul

Strada Arhitect Grigore Ionescu se află în estul Bucureștiului, în cartierul Tei. Aici pot fi identificate două apartamente menționate în raportul Curții de Conturi.

„În Sectorul 2 din București, într-un singur apartament din imobilul de pe strada Arhitect Grigore Ionescu funcționau 2.736 de firme, acumulând un total al datoriilor de 124.773.065 lei (la 31.12.2023). La aceeași adresă, dar într-un apartament diferit, există încă un număr impresionant de peste 200 de firme,” se detaliază în documentul Curții.

Datoriile la stat menționate de Curtea de Conturi ating aproape 25 milioane de euro.

Documentul Curții de Conturi a fost publicat săptămâna trecută, în contextul discuțiilor politice despre măsuri pentru reducerea deficitului bugetar. Este un raport de audit extins, de peste 500 de pagini, privind activitatea ANAF din 2023, în care Curtea de Conturi subliniază dificultățile de colectare a TVA și lipsa măsurilor împotriva cazurilor cu risc de evaziune fiscală.

România pierde anual miliarde de euro, având cea mai mare rată de neîncasare a TVA din Uniunea Europeană, o situație care persistă de mulți ani.

Pe baza informațiilor primite de la Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF), de la Centrul Național pentru Informații Financiare și Registrul Comerțului, auditori publici ai Curții au „identificat un număr vast de adrese din România la care se află sediile sociale ale unor sute și mii de firme (la aceeași adresă), cele mai multe dintre ele în București”.

Critici din partea Curții la adresa ANAF

Curtea subliniază că aceste situații facilitează practici prin care „firmele cu datorii mari sunt transferate la alți acționari și administratori care nu au fost responsabili pentru neplata impozitelor și taxelor, în scopul evident de a „îngropa” acele firme, ceea ce face măsurile de recuperare fiscale să fie ineficiente”.

„Deși autoritățile fiscale au fost implicate în 2023 în verificări la unele dintre aceste adrese, nu s-au valorificat sau analizează riscurile fiscale asociate cu activitate desfășurată într-un sediu cu un număr foarte mare de firme, iar verificările s-au finalizat în majoritate fără constatări semnificative,” se arată în raport.

Întâlnirea cu o bătrână și pisica ei

Pentru a ajunge la blocul menționat în raportul Curții de Conturi, se poate lua autobuzul 182 către stația „Maica Domnului”, în zona Tei din București. De la această stație, drumul continuă pe lângă strada „Sfânta Treime”. Blocul are 8 etaje. Am sunat la unul dintre apartamentele din care se auzeau zgomote. O bătrână a răspuns, înconjurată de o pisică. Aceasta a confirmat că la adresa ei au fost înregistrate temporar câteva sedii sociale ale firmelor, dar a precizat că acest lucru s-a întâmplat acum aproape 10 ani și nu mai reprezintă realitatea actuală.

Avocată: Fără posibilitatea stabilirii sediului social la un cabinet de avocatură, s-ar încuraja munca la negru

Apartamentul vecin, unde Curtea de Conturi susține că ar funcționa peste 2.700 de firme, nu are număr. Totuși, pe sonerie există o plăcuță cu „Cabinet Avocat” și un număr de telefon. Am decis să nu publicăm acest număr, la fel cum nu oferim detalii despre apartamente, în ciuda faptului că acestea sunt menționate în raport. La sonerie nu a răspuns nimeni, dar am reușit să luăm legătura prin telefon.

Avocata, alarmată de posibilitatea unei vizite de la diverse persoane după ce Curtea de Conturi i-a publicat adresa, a fost de acord să discute despre activitatea firmei, dar fără a-și divulga numele.

Aceasta a declarat că, într-adevăr, gestionează și primește corespondența pentru mii de firme de 15 ani, „în conformitate cu reglementările legale”.

„Dacă nu ar exista opțiunea de a stabili sediul social la un cabinet de avocatură, s-ar încuraja munca la negru, deoarece mulți oameni nu dispun de proprietăți personale pentru a-și desfășura activitatea legală, ceea ce ar îngreuna deschiderea firmelor și plata impozitelor aferente”, a explicat avocata.

„Acolo nu mai există niciun sediu valid”

Avocata invocă Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, care permite stabilirea sediului social la un avocat printr-un contract de asistență juridică. Sediul social stabilit la un avocat nu poate fi utilizat pentru desfășurarea activităților comerciale, ci doar pentru primirea corespondenței, adaugă aceasta.

Aceasta susține că soluția este benefică pentru firmele care întâmpină dificultăți în găsirea unui spațiu pentru sediul social. În afară de avocați, multe firme oferă servicii de găzduire pentru sedii sociale.

Acum câțiva ani, avocata a avut cabinetul stabilit pe aceeași scară cu apartamentul bătătrânei, dar firmele cu sedii expirate continuă să existe asociate cu acea adresă.

„Aproximativ 8 ani în urmă, cabinetul meu a fost stabilit acolo, dar l-am închis. Acum nu mai există nicio firmă cu sediu valid (toate sunt expirate) de mult timp. Au rămas agățate anumite firme, deoarece eu nu am puterea de a le transfera sediul, ci doar asociații pot face acest lucru,” a explicat avocata.

„90% sunt societăți cu fezabilitate fiscală. Aici este responsabilitatea ANAF”

Deși avocata nu contestă că gestionează multe firme, ea afirmă că numai o parte dintre acestea au datorii la stat, responsabilitatea fiind a ANAF.

„Din 2.736 de firme, 90% sunt societăți în conformitate cu legislația fiscală. Datoriile sunt generate de câteva firme pentru care am depus plângere, deoarece au sedii expirate la adresa mea și au avut datorii de ani de zile. ANAF ar fi trebuit să declare inactive acele firme de când datoriile erau mai mici. Probabil că nu se vor mai recupera impozitele de la acele firme, dar a opri activitatea atâtor companii care funcționează legal ar însemna pierderi considerabile pentru buget,” a concluzionat avocata.

„Mai întâi, înainte de a analiza sumele generate de datorii,” avocata subliniază că „ar trebui să se ia în considerare și câte impozite se colectează de la celelalte firme care au sediul la mine.”

„Firmele care doresc să evite impozitele pot stabili sedii și în alte locuri, fără a fi nevoie să le asociem cu un cabinet de avocatură. Prin urmare, nici eu, nici legislația care permite mai multe sedii pentru corespondență la aceeași adresă nu sunt de vină. Concluzia este că ANAF ar trebui să intervină de la început, nu să aștepte să se acumuleze datorii mari la o firmă,” a încheiat avocata.