„Ce avem pe masă?” Alimentele și băuturile – cele mai contrafăcute din UE. Care e situația în România

Într-o acțiune recentă la nivel european, autoritățile au confiscat produse alimentare contrafăcute în valoare de 91 de milioane de euro. Vinurile și băuturile spirtoase se remarcă prin rate ridicate de contrafacere, raportându-se pierderi anuale de 2,289 miliarde de euro și afectând aproape 5 700 de locuri de muncă în întreaga Uniune Europeană. În România, acest sector suferă pierderi anuale de 29 de milioane de euro și afecta 220 de locuri de muncă.

S-au identificat alimente și băuturi frauduloase care conțineau substanțe periculoase, precum metanol, mercur și pesticide toxice.

În cadrul campaniei pentru Ziua Mondială împotriva Contrafacerii, Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) ridică întrebarea „Ce avem pe masă?”, aducând în atenție amenințarea reprezentată de produsele alimentare și băuturile contrafăcute în UE.

Produsele contrafăcute sunt deseori asociate cu articole de lux sau îmbrăcăminte. Totuși, conform Evaluării amenințărilor la adresa proprietății intelectuale din 2022, produsele alimentare – inclusiv biscuiții, pastele, chipsurile și dulciurile – au fost a doua categorie cea mai confiscată la granițele externe ale Uniunii.

În primele 10 luni ale anului trecut, polițiștii de frontieră din România au înregistrat aproape 500 de infracțiuni legate de dreptul de proprietate intelectuală, colaborând cu lucrători vamali pentru a identifica bunuri contrafăcute purtând însemnele unor mărci internaționale protejate. Detalii ale confiscărilor includ:

• 218.661 articole de îmbrăcăminte și lenjerie;
• 84.325 perechi de încălțăminte;
• 312.667 produse cosmetice și de parfumerie;
• 33.051 articole din marochinărie;
• 23.945 ochelari de soare;
• 9.880 accesorii pentru telefoane (cască, huse, încărcătoare);
• 120.882 jucării.

Bunurile confiscate, estimate la o valoare totală de peste 219 milioane lei, dacă ar fi fost vândute ca produse de marcă, au fost ridicate de către polițiștii de frontieră pentru expertizare.

Conform analizei, rutele folosite pentru introducerea mărfurilor contrafăcute în România includ:

Ruta China-România, unde produse contrafăcute sosesc pe mare, transportate în containere, cu controalele efectuate în colaborare cu Autoritatea Vamală. Destinatarii sunt adesea societăți comerciale cu administratori români sau chinezi.

Ruta Turcia-România, unde polițiștii de frontieră descoperă aceste bunuri la punctele de trecere a frontierei, inclusiv la Giurgiu, Calafat și Vama Veche, ascunse între alte produse legale. Posesorii acestora susțin că au achiziționat bunurile din diverse bazare din Turcia și nu au documente de proveniență.

Cele mai multe cazuri documentate au avut loc la frontiera româno-bulgară, în special în zona ITPF Giurgiu, cu produse aduse din Turcia destinate România sau altor țări din vestul Europei.

De asemenea, autoritățile au descoperit o cantitate semnificativă de bunuri contrafăcute în porturile maritime din județul Constanța, importate de firme române care aduc produse din China.

Produsele cel mai frecvent contrafăcute sunt de regulă cele cu valoare ridicată și vânzări semnificative, precum cosmeticele, jucăriile, textilele, încălțămintea sportivă, ceasurile și telefoanele mobile.

Valoarea bunurilor confiscate este raportată la prețurile de piață ale produselor autentice, acestea urmând să fie distruse conform legii, conform raportului Poliției de Frontieră.

Cazuri din România

Un incident notabil a avut loc în octombrie 2024, în Punctul de Trecere a Frontierei Călărași, unde un cetățean ucrainean de 52 de ani, aflat la volanul unui ansamblu rutier, a fost controlat. Acesta transporta, conform documentelor, articole vestimentare pe ruta Turcia-Bulgaria-România-Ucraina.

În urma controlului, au fost descoperite bunuri suspectate a fi contrafăcute. Autocamionul a fost redirecționat pentru verificări suplimentare.

Verificările la mijlocul de transport au relevat 3.398 bunuri, inclusiv încălțăminte și articole de vestimentație, toate etichetate cu mărci cunoscute.

Bunurile, estimate la 6.400.000 lei ca valoare de piață, au fost confiscate pentru continuarea investigațiilor.

În același timp, în Punctul de Trecere a Frontierei Siret, au fost reținuți trei șoferi ucraineni cu automarfare, transportând 200.450 articole vestimentare suspecte de a aduce atingere proprietății intelectuale.

Bunurile au fost evaluate la 10.300.000 lei dacă ar fi fost comercializate ca produse autentice și au fost confiscate pentru anchete suplimentare.

Într-un alt caz, un cetățean maghiar de 59 de ani a încercat să intre în țară prin Punctul de Trecere a Frontierei Bechet, având un ansamblu rutier plin cu diferite bunuri.

La verificare, polițiștii au găsit 42.720 articole de parfumerie, toate etichetate cu mărci cunoscute, fără documente de proveniență.

Produsele, cu o valoare totală de 34.152.000 lei, au fost ridicate pentru investigații ulterioare.

Infractorii manipulează etichetele și ambalajele produselor alimentare, vizând bunuri de mare valoare

Raportul Europol pe 2025 subliniază că comerțul electronic a deschis noi oportunități pentru contrafacători, complicând identificarea produselor autentice de către consumatori. Infractorii manipulează etichetele și ambalajele și modifică procesele de producție pentru a viza produse valoroase.

Operațiuni de aplicare a legii arată amploarea problemei, iar operațiunea comună Europol-Interpol OPSON a dus la confiscarea de produse alimentare contrafăcute de 91 de milioane de euro în 2024.

João Negrão, director executiv al EUIPO, a declarat:

„Produsele alimentare și băuturile contrafăcute reprezintă o problemă majoră pentru sănătatea publică. Campania noastră își propune să informeze consumatorii și să susțină afacerile legitime care respectă standardele de calitate ale UE. Este o luptă comună: autorități, producători și consumatori.”

Riscurile pentru sănătate rămân o preocupare constantă. Raportul SOCTA din 2021 a avertizat asupra faptului că produsele alimentare contrafăcute pot conține substanțe periculoase, cum ar fi metanol, mercur și pesticide.

Contrafacerea băuturilor, în special a celor alcoolice, continuă să fie o problemă majoră, grupurile infracționale utilizând metode avansate pentru a înșela consumatorii. Aceștia folosesc frecvent sticle originale și etichete false, complicând identificarea produselor autentice.

Impactul economic este semnificativ. Conform statisticilor EUIPO, sectorul vinurilor și al băuturilor spirtoase a fost cel mai afectat între 2013-2017, pierderile atingând 2.289 miliarde de euro și subminând aproape 5.700 de locuri de muncă în UE.

China și Turcia au fost printre țările de origine cele mai frecvent semnalate pentru produsele alimentare și băuturile contrafăcute confiscate la granițele Uniunii în 2019 și 2020.