De ce Polonia a ales Articolul 4 în loc de Articolul 5 din Tratatul NATO, o marjă de manevră pentru etape ulterioare

Guvernul polonez a reacționat miercuri la atacul dronelor rusești, adoptând o poziție mai fermă decât în trecut și evitând să invoce clauza de apărare colectivă.

Prin urmare, Polonia a decis să nu activeze în prezent Articolul 5, pregătind teren pentru un eventual răspuns la o agresiune mai amplă. Marek Swierczynski, expert în securitate, a subliniat că este o marjă de manevră pentru etape viitoare.

Articolul 4 a fost invocat de doar șapte ori de la intrarea în vigoare a tratatului, ultimul caz în 2022.

Articolul 4 prevede că părțile se consultă reciproc ori de câte ori integritatea teritorială, independența politică sau securitatea uneia dintre părți este amenințată.

Părțile se vor consulta de fiecare dată când există suspiciuni privind integritatea teritorială sau securitatea uneia dintre ele.

Explicația Germaniei pentru neactivarea Articolului 5

Intervenția dronelor rusești în Polonia a fost descrisă de ministrul german al Apărării drept o provocare deliberată la adresa NATO, potrivit relatărilor oficiale.

El a spus că nu există indicii că dronele ar fi avut erori de traiectorie sau că ar fi zburat accidental peste teritoriul polonez.

Întrebat cum diferă incidentul de un atac care ar declanșa Articolul 5, oficialul a răspuns că este o încălcare a spațiului aerian, dar nu un atac militar — nu a fost distrus nimic și nu există victime, din câte știe.

Swierczynski a insistat că NATO este unită și a reacționat clar, dar echilibrat, subliniind că alianța rămâne fermă, dar nu se lasă provocată.

Cea mai gravă incursiune pe teritoriul NATO de la înființarea alianței

Este cea mai serioasă pătrundere în spațiul NATO de la înființarea alianței în 1949. Cel puțin 19 drone au intrat în spațiul aerian polonez între orele 23:30 și 6:30, în dimineața următoare. Avioanele de vânătoare poloneze, alături de F-35 olandeze dislocate în Polonia, au doborât sau interceptat unele dintre ele, în timp ce altele s-au prăbușit. O dronă a pătruns adânc în teritoriul țării. În câteva ore, guvernul a activat Articolul 4, inițiind consultări imediate cu aliații, iar Armata a numit incidentul un act de agresiune. Premierul Tusk a afirmat că a fost cea mai apropiată situație de un conflict deschis de la al doilea război mondial.

Dronele și rachetele rusești au înfruntat frecvent spațiul aerian al NATO în trecut, iar Ucraina a acuzat aliații că au închis ochii la aceste incursiuni. La sfârșitul lui august, o dronă a fost căzută într-un câmp din estul Poloniei, la aproximativ 120 de kilometri de Varșovia. La începutul lui 2024, o rachetă rusă a apărut pentru scurt timp deasupra Poloniei, aproape de granița cu Ucraina. Ucrainenii susțin că dronele vizând porțiunile portuare de pe Nistru au fost interceptate și chiar au aterizat în România. Finlanda a acuzat recent Rusia de încălcări ale spațiului său aerian de două ori, iar Estonia a făcut o acuzație similară la începutul lunii.

Însă amploarea ultimei incursiuni depășește cu mult incidentele anterioare: un “baraj” de drone a închis mai multe Aeroporturi, iar liderii au descris momentul ca unul fără precedent în istoria alianței. În Parlament, premierul a cerut mobilizarea totală a statelor membre și a criticat retorica care împarte responsabilitatea între Europa și Rusia, subliniind că adevăratul inamic rămâne Rusia.

Polonia nu riscă nimic, pe fondul exercițiilor Zapad-2025

Publicația indică faptul că pot exista și alte incidente similare în viitor. Începând cu 12 septembrie, Rusia va organiza exerciții Zapad-2025 în Belarus, aproape de granița cu Polonia, cu mii de participanți înregistrându-se în planuri, iar estimările reale sunt adesea mult mai mari.

Polonia a decis să nu-și asume riscuri: pe 9 septembrie, Tusk a anunțat că va închide frontiera cu Belarus înainte de începerea exercițiilor.

„Manevrele ruso-belarusă, foarte agresive în contextul doctrinei militare, vor demara în Belarus, foarte aproape de granița cu Polonia”, a declarat Tusk. „Din motive de securitate națională, vom închide frontiera cu Belarus, inclusiv trecerile feroviare, în noaptea de joi.”

La câteva ore după anunț, dronele rusești au început să apară în spațiul aerian al Poloniei, intrând în mare parte din Belarus.

Minskul a comunicat că dronele „au deviat de la traseu” din cauze legate de utilizarea echipamentelor de război electronic, atât de Rusia, cât și de Ucraina.

Ce susține Moscova

Rusia susține că incursiunea a fost neintentională. Ministerul Apărării de la Moscova a declarat că această intervenție a fost „accidentală” în contextul unui atac asupra Ucrainei și că dronele nu au vizat obiective din Polonia.

Totodată, Moscova a transmis că este pregătită să participe la consultări cu ministerul polonez al apărării.

Analist: „Putem considera că este o incursiune deliberată”

Unii analiști contestă explicația oficială. „Este greu de crezut că 19 drone au fost complet necontrolate”, spune Marek Swierczynski, expert în securitate la un centru de analiză polonez.

„Putem considera că este vorba despre o incursiune deliberată”, a subliniat el.

Un oficial militar occidental cu cunoștințe ample despre evenimente sugera că incidentele par a fi intenționate: Rusia ar putea testa capacitatea Poloniei de apărare antiaeriană pentru a identifica vulnerabilități.

Se consideră că dronele identificate în Polonia aparțin unor modele Gerbera, utilizate adesea ca „momeală” pentru a epuiza apărarea adversarilor, iar experți arată că acest tip de model a fost dezvoltat inițial de un producător din China.

Liderii NATO, conștienți că Putin testează NATO

Rusia pare să verifice rapid disponibilitatea alianței de a reacționa în mod colectiv la provocări clare, în timp ce Moscova urmărește să submineze solidaritatea blocului.

Președintele Rusiei urmărește să demonstreze că alianța nu este capabilă să își apere frontierele, iar liderii NATO par conștienți de acest risc.

Tusk a anunțat că a discutat despre situație cu Finlanda, Danemarca, Norvegia, Suedia și statele baltice, pe care le-a descris ca fiind țări care percep clar amenințarea rusă.

Mark Rutte, secretarul general al NATO, a numit incursiunile prudente, dar a afirmat că serviciile de informații analizează în continuare dacă acțiunile au fost intenționate.

Analizatorii notează că lipsa unor măsuri clare după încălcarea spațiului aerian al unui stat membru ar putea aduce Kremlinului un impuls nedorit în atingerea obiectivelor.

În final, alianța rămâne vigilentă și pregătită să răspundă ferm la orice provocare.