Dronele rusești în Polonia: în momente de criză, forța politică și opoziția din Varșovia vorbesc aceeași limbă. De ce nu se întâmplă la fel în România? Ce au declarat azi George Simion și Călin Georgescu

Guvernul liberal al premierului polonez Donald Tusk, alături de președintele conservator Karol Nawrocki și de PiS, partidul din opoziție care l-a susținut, se ceartă pe multe teme, inclusiv în politica externă, dar se aliniază când vine vorba de amenințarea Moscovei. În România, dinamica este opusă: Simion tace, iar Georgescu vorbește despre prăbușirea Berlinului și a Bucureștiului, exact când Rusia testează Polonia.

Poate părea că lipsește altceva semnificativ. Reacțiile recente de pe Facebook și X ale lui Simion nu au nicio legătură cu incursiunea dronelor rusești în Polonia, un incident extrem de grav.

Problemele din apropierea granițelor noastre au adus Varșovia în cea mai apropiată poziție de un conflict de amploare de la al Doilea Război Mondial, după cum a comentat prim-ministrul Donald Tusk.

Chiar și România a ridicat avioane după ce dronele s-au apropiat de frontiere. Președintele și Guvernul de la București și-au exprimat solidaritatea cu Polonia.

În schimb, liderul opoziției române, de regulă tăcut în fața provocărilor rusești, se luptă cu guvernele lui Emmanuel Macron. Însă Simion nu amintește de Polonia nici de Rusia.

Unii ar putea interpreta această lipsă de reacție ca o dorință de a nu deranja Rusia. Însă adevărul este că, nici atunci când dronele au căzut în România, Puterea și Opoziția nu au vorbit pe aceeași limbă, spre deosebire de polonezi.

Polonezii, împreună

De exemplu, Simion tace, iar această tăcere poate sugera o lipsă de solidaritate cu aliații conservatori, actualul președinte Karol Nawrocki și fostul premier din PiS, acum în opoziție, Mateusz Morawiecki.

Simion i-a susținut și a fost susținut de aceștia în campaniile electorale care au mers în paralel primăvara aceasta.

Ce făceau aceștia miercuri?

La Varșovia, Nawrocki și principalul său rival, premierul liberal Donald Tusk, au convenit rapid împreună o serie de măsuri după incidentul fără precedent de miercuri dimineață, inclusiv activarea articolului patru din Tratatul NATO.

Într-un mesaj adresat polonezilor, Morawiecki a făcut apel la solidaritate, afirmând în mod repetat că împreună vor învinge dușmanul.

Georgescu vorbește despre căderea Occidentului

Diferiți într-atâtea opinii, situații și politici publice, politicienii marcanți ai Poloniei sunt uniți în fața Rusiei. Asta nu se întâmplă în România.

În aceeași zi în care Europa a încurajat Polonia, Călin Georgescu vorbea despre prăbușirea Berlinului și a Bruxellului, a Bucureștiului și a Chișinăului, imaginându-le ca niște ziduri mincinoase.

Totul până la Rusia

Morawiecki, Nawrocki și dreapta din România împărtășesc suficiente poziții, de la euroscepticism la afinitatea pentru administrația Trump, de la politicile antimigrație la discursul conservator privind valorile tradiționale — cu diferențe notabile uneori.

Se despart însă iremediabil atunci când vine vorba despre Rusia.

În vreme ce Polonia urmărește dronele rusești, alături de aliații NATO, opoziția din România a votat împotriva legii care permite armatei să doboare aeronavele fără pilot care intră în spațiul aerian al țării.

În vreme ce opoziția din România propovăduiește neutralitatea României și relațiile bune cu Moscova, aspirând la înțelepciunea rusă, conform expresiei lui Călin Georgescu, principalele forțe politice din Varșovia, liberali sau conservatori, înțeleg situația țării și își consolidează armata.

Zilele trecute, Nawrocki a avertizat că Rusia este pregătită să atace și alte state, dincolo de Ucraina, iar Rusia reprezintă o amenințare constantă, indiferent de forma sa — țaristă, bolșevică sau sub Vladimir Putin.

Nicio surpriză

Poziția conservatorilor polonezi pe tema Rusiei nu este surprinzătoare.

De la înființarea sa, PiS a avut o poziție fermă împotriva Moscovei, ancorată în istoria țării și întărită ulterior de evoluțiile recente.

Debutul invaziei ruse în Ucraina a adus chiar o răcire a relațiilor dintre conservatorii polonezi și guvernul lui Viktor Orban, care a ales să mențină relații calde cu Vladimir Putin.

De atunci, această relație s-a mai îmbunătățit, dar lucrurile nu mai sunt la fel.

Apropo, chiar și Viktor Orban a reacționat la incursiunea dronelor rusești, afirmând că încălcarea integrității teritoriale a Poloniei este inacceptabilă — deși s-a ferit să critice Rusia.

Varșovia, sub guvernarea conservatoare, a oferit de asemenea un ajutor puternic Kievului – chiar dacă acesta a fost diminuat în ultima vreme, iar președintele polonez s-a pronunțat pentru reducerea beneficiilor sociale acordate refugiaților ucraineni.

Riscurile unui conflict intern

Conflictele dintre Nawrocki și Tusk se adună deja, inclusiv în politica externă, iar acest lucru a fost vizibil cu ocazia vizitei președintelui polonez la Casa Albă, când șeful statului a ironizat lista de instrucțiuni oferite de ministrul de Externe Sikorski.

Principala problemă este modul în care Varșovia va reuși să reconcilieze relația dintre președinte și administrația Trump cu susținerea guvernului pentru alianța europeană.

În politica externă, Nawrocki a încercat să-și construiască propriul drum.

Când Tusk a mers alături de Emmanuel Macron și Friedrich Merz într-o vizită în Moldova săptămâna trecută pentru a sprijini guvernul pro-UE înaintea alegerilor, Nawrocki a avut o convorbire separată cu președinta Maia Sandu a doua zi.

De asemenea, el a convocat o reuniune la Varșovia a președinților celor trei țări baltice, precum și a prim-ministrului Danemarcei, pentru a discuta despre securitatea regională.

Analiștii avertizează deja asupra riscului unei paralizii decizionale, cu efecte negative.

Unele semne sunt vizibile. Când cei mai puternici lideri europeni s-au reunit luna trecută în Biroul Oval pentru a încerca să-l convingă pe Trump să rămână alături de Ucraina, Polonia a lipsit.

Mai bătăios decât predecesorul său conservator Andrzej Duda, Nawrocki a demarat deja acțiuni pentru subminarea guvernării lui Tusk, în așteptarea alegerilor din 2027.

Este greu de crezut însă că o schimbare de guvern ar aduce o modificare a pozițiilor Varșoviei față de Rusia. Ce se va întâmpla în România, de asemenea nu e greu de intuit dacă analizăm ultimii ani și cum tabăra politicienilor Georgescu s-a poziționat față de Rusia.