Doi inspectori ANAF achitați definitiv pentru utilizarea de diplome false: „Și-au îndeplinit atribuțiile cu bună-credință”

Curtea de Apel București a decis să îi achite în mod definitiv pe cei doi inspectori ANAF care au fost descoperiți cu diplome false, argumentând că aceștia nu au avut intenția de a înșela instituția, ci de a-și desfășura activitatea profesională. Această hotărâre ar putea constitui un precedent important pentru alte cazuri similare aflate în instanță, conform avocatului Adrian Georgescu, care i-a reprezentat pe inspectori. Cei doi, actualmente suspendați din funcție, au fost condamnați doar pentru uz de fals și beneficiază de pedepse cu amânare.

• Cei doi inspectori au o experiență de peste 20 de ani în serviciul public, având activitate la ANAF, Garda Financiară, Ministerul Finanțelor și Ministerul Apelor. Unul dintre ei a avut o activitate de trei ani în Corpul de control al ministrului Finanțelor, conform informațiilor din dosar.

Cazul celor doi inspectori ANAF a fost încheiat definitiv de Curtea de Apel București pe 18 iunie. Judecătorii au menținut decizia pronunțată de Judecătoria Sectorului 5, care, pe 17 decembrie anul trecut, a hotărât achitarea inculpaților pentru infracțiunea de înșelăciune și i-a condamnat la 6, respectiv 8 luni cu amânarea aplicării pedepsei, doar pentru uz de fals. Decizia inițială a fost contestată de procuratură.

Procurorii au afirmat în apelul lor că prejudiciul generat de cei doi inspectori este evident, având în vedere că aceștia au primit salarii necuvenite în urma angajării pe baza diplomelor false.

Acesta a solicitat condamnarea inspectorilor și pentru înșelăciune, precum și restituirea salariilor încasate pe baza diplomelor false, însă judecătorii Curții de Apel București au concluzionat că aceste acuzații „nu sunt susținute de probe”.

„Este important de menționat că acuzațiile se referă la legalitatea ocupării funcțiilor, nu la neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu. În consecință, faptele imputate nu se bazează pe activitatea desfășurată sau absenteism, ci pe legalitatea prezenței inculpaților în funcție, considerată abuzivă, ceea ce ar face toate plățile salariale efectuate către aceștia nejustificate din punct de vedere legal.”

Curtea a subliniat că în cazul penal, instanța nu poate considera existența unei infracțiuni bazându-se pe simple prezumții care să sugereze comiterea acestuia, conform explicațiilor judecătorilor Curții de Apel București.

Angajați cu diplome false, dar care „nu au vrut să inducă în eroare”

Infracțiunea de înșelăciune impune o acțiune de inducere în eroare menită să genereze un prejudiciu material. Spre deosebire de alte infracțiuni contra patrimoniului, în acest caz, „paguba rezultă din acțiuni frauduloase menite să aducă un folos material injust.”

În situația de față, chiar dacă cei doi inspectori ANAF au utilizat diplome falsificate, instanțele au decis că aceștia nu au avut intenția de a induce în eroare angajatorul.

„Curtea a confirmat observația primei instanțe că, în conformitate cu probele administrate, inculpații și-au îndeplinit atribuțiile și responsabilitățile corespunzătoare funcțiilor ocupate, fapt demonstrat prin rapoartele de evaluare anuală care le-au oferit calificativul „foarte bine”. Aceasta sugerează absența oricăror dovezi ale neîndeplinirii sau necorespunzătoare îndepliniri a sarcinilor de serviciu, evidențiind lipsa conduitelor frauduloase care ar fi generat un prejudiciu pentru Agenția Națională de Administrare Fiscală.”

Au acționat cu „bună-credință”

Judecătorii au ajuns la concluzia că salariile primite de cei doi inspectori ANAF sunt justificate, având în vedere că acestea au fost acordate pentru activitatea prestată.

„Curtea de apel a constatat că nu există dovezi care să sugereze intenția inculpaților de a înșela sau de a obține un folos material injust. Dimpotrivă, atitudinea acestora de a-și îndeplini sarcinile de serviciu cu bună-credință pe toată durata angajării, conform evaluărilor anuale din dosar, dovedește că aceștia și-au respectat responsabilitățile profesionale, fără a prejudicia instituția. Instanța a considerat eronată afirmația privind existența unui prejudiciu sau a intenției de a-l produce, dat fiind faptul că activitatea inculpaților a fost efectivă și apreciată pozitiv, iar plata salariilor a fost legal justificată fără implicarea vreunei conduite frauduloase sau abuzive.”

După trimiterea în judecată, contractele celor doi inspectori ANAF au fost suspendate, iar diplomele false prezentate au fost anulate odată cu pronunțarea sentinței.

Un precedent pentru viitoare cazuri

Avocații Adrian Georgescu și Ionuț Gonț, care au reușit să obțină achitarea celor doi inspectori ANAF, cred că decizia instanței va avea repercusiuni asupra altor cazuri similare. În prezent, există numeroase dosare în instanță în care funcționari publici sunt acuzați că au fost angajați pe baza unor diplome false.

„Judecătorii au decis că acuzațiile de înșelăciune nu se susțin, având în vedere că activitatea profesională a inculpaților a fost apreciată ca fiind valoroasă, iar salariile încasate au fost justificate legal. Această decizie relevă necesitatea evaluării corecte a comportamentului profesional în instituțiile publice și are potențialul de a influența cazuri viitoare similar, aducând în discuție responsabilitatea profesională și necesitatea unor verificări riguroase a documentelor în instituțiile publice și nu numai,” a declarat Adrian Georgescu.

Anterior, o profesoară din Vaslui a fost trimisă în judecată pentru înșelăciune și uz de fals, fiind acuzată că a predat timp de 14 ani ca titular calificat utilizând o diplomă falsificată. Dosarul său este în prezent pe rolul Judecătoriei Vaslui. La fel ca în cazul inspectorilor ANAF, avocatul profesoarei a contestat acuzațiile și prejudiciul, susținând că aceasta a muncit pentru banii primiți.