Căldura extremă: impactul asupra sănătății, riscurile ascunse și măsurile de protecție

În prezent, Bucureștiul și diverse alte regiuni din România se află sub atenționare de caniculă, valabilă până joi dimineață, conform Administrației Naționale de Meteorologie. Căldura extremă poate avea efecte negative asupra sănătății, conform informațiilor transmise de Reuters.

Epuizarea provocată de căldură poate determina simptome precum amețeli, tremur, sete intensă sau dureri de cap. Aceste manifestări sunt, de obicei, ușor de gestionat, cu condiția ca persoana în cauză să aibă ocazia de a se răcori în termen de 30 de minute.

Dacă răcorirea nu este posibilă, riscul de insolație devine iminent - o urgență medicală în care temperatura corpului depășește 40,6 grade Celsius, în condițiile în care temperatura normală este în jur de 36,8 grade Celsius.

Simptomele insolației includ respirația rapidă, confuzie, convulsii sau greață. Fără intervenție medicală adecvată, insolația poate duce la afectarea permanentă a organelor sau la deces.

Temperaturile ridicate devin și mai periculoase când sunt însoțite de umiditate crescută, fapt ce îngreunează procesul de răcorire prin transpirație. Se anticipează că atât temperaturile, cât și umiditatea vor crește din cauza schimbărilor climatice, aerul mai cald fiind capabil să rețină mai multă umiditate.

Grupuri vulnerabile

Căldura extremă reprezintă un pericol pentru toată lumea, dar unele categorii de persoane sunt mai sensibile.

Experții își manifestă îngrijorarea în special față de vârstnici, bebeluși și persoanele izolate social. De asemenea, riscurile sunt accentuate pentru cei care lucrează în aer liber și pentru persoanele cu dificultăți financiare.

Cei cu afecțiuni preexistente, cum ar fi problemele respiratorii, bolile de inimă sau diabetul, trebuie să fie deosebit de atenți.

Studii arată că numărul de decesuri crește la începutul verii, perioada în care organismul nu este încă aclimatizat.

Este important de menționat că statisticile privind decesele cauzate de căldură pot subestima impactul acesteia, deoarece multe țări nu consideră căldura drept cauza directă a deceselor.

Riscurile secundare asociate căldurii extreme

Pe lângă provocările legate de capacitatea organismului de a-și regla temperatura, vremea extremă poate genera numeroase riscuri secundare.

Temperaturile ridicate favorizează multiplicarea bacteriilor și algelor, crescând astfel riscul de contaminare a apei potabile sau blocaje în lacuri și râuri din cauza algelor toxice.

Căldura extremă poate provoca daune culturilor agricole, afectând infrastructura rutieră și perturbând sisteme de transport.

Incendiile de vegetație pot provoca poluare semnificativă a aerului, având ca factor declanșator copacii și arbuștii uscați.

Stresul termic, inclusiv problemele de somn cauzate de căldură, poate contribui la deteriorarea sănătății mintale.

În plus, se estimează că schimbările climatice vor extinde arealul de răspândire al bolilor, deoarece organismele purtătoare de infecții se vor adapta la noile condiții de mediu.

Autoritățile din SUA îi sfătuiesc pe cetățeni să își asigure răcire adecvată, să se hidrateze corespunzător și să evite activitățile fizice intense. Multe orașe au creat puncte de întâlnire pentru răcire sau oferă transport public gratuit cu aer condiționat.

FOTO: Lemonsoup Whangchom | Dreamstime.com