Românii efectuează 6 ore suplimentare pe săptămână din cauza insuficienței timpului pentru finalizarea sarcinilor / Demontarea mitului că grecii sunt „leneși”

Conform datelor de la Institutul Național de Statistică, 4,65 milioane de români au muncit, fie frecvent, fie ocazional, după un program de muncă atipic – seara, noaptea, sâmbăta și/sau duminica, această categorie reprezentând 60,5% din populația ocupată.

Definiția muncii atipice în România, conform legislației specifice, include activitățile desfășurate seara (după ora 18:00), noaptea (după ora 22:00), în zilele de sâmbătă și duminică, și lucrul în schimburi.

Conform unui studiu realizat de PIAROM, munca atipică afectează în special grupuri vulnerabile pe piața muncii, inclusiv femei, tineri, persoane în vârstă, minorități etnice, migranți, studenți și persoane cu dizabilități.

Subiectul muncii atipice este rar discutat în dezbaterile publice și academice din România, cu puține analize care să abordeze în mod coerent fenomenul și fără legătură cu procesele de luare a deciziilor în domeniul politicilor publice.

Peste 90% dintre cei cu program atipic lucrează în weekend

Anul trecut, din cei 4,65 milioane de români care au lucrat în perioade atipice, 60,5% erau angajați ocazional sau frecvent seara, noaptea sau în weekend, conform INS.

Dintre aceștia, 77,7% aveau vârste între 25 și 54 de ani, 59,2% erau bărbați, 51,7% proveneau din zone urbane și 20,9% activau în sectorul comerțului.

Cele mai frecvente forme de muncă atipică au fost lucrul seara (73,9%) și sâmbăta (90,2%).

29,9% dintre angajații care au desfășurat muncă atipică au lucrat noaptea, în timp ce 48,6% au lucrat duminica.

O treime dintre angajați lucrează în schimburi

În sectorul neagricol, 57,6% din angajați au avut muncă atipică, iar în cel agricol, procentul a ajuns la 81,9%.

33,5% dintre angajați au lucrat în schimburi; din aceștia, 62,9% locuiau în mediul urban, 50,6% erau femei, iar 32,3% aveau vârste între 45-54 ani.

Persoanele care lucrează în schimburi sunt predominante în domenii precum sănătatea și asistența socială, turism și restaurante (58,3%) și servicii administrative (53,8%).

Românii lucrează, în medie, 6 ore suplimentare pe săptămână

Conform unui sondaj realizat pentru Epson Europe, angajații din România petrec, în medie, 6,2 ore pe săptămână în activități suplimentare din cauza presiunii sarcinilor de lucru.

39% dintre respondenți susțin că nu dispun de suficiente ore pentru a-și finaliza sarcinile.

Această problemă este adesea discutată în termeni de contracte de muncă, nu

Cel puțin din 2012, a existat o creștere constantă a diferenței între numărul de contracte individuale active și al salariaților activi, ceea ce indică o expansiune a muncii atipice, conform studiului PIAROM.

Impactul muncii „flexibile” asupra sănătății

Perturbarea ritmurilor biologice este legată de un risc crescut de boli cardiovasculare, probleme metabolice (diabet, obezitate), tulburări digestive și de sănătate mintală (depresie, anxietate), precum și de o imunitate scăzută. Se demonstrează că dormitul pe timpul zilei nu compensează complet lipsa de somn.

Munca „flexibilă” poate masca precaritatea muncii; imprevizibilitatea programului și dificultățile de planificare a vieții personale nu reprezintă o flexibilitate reală, ci mai degrabă constrângeri.

Consecințele crizei din Grecia rămân evidente

Mitul că grecii sunt „leneși” și „trăiesc peste posibilități” a fost demontat de numeroase studii.

Datele Eurostat arată că grecii au cele mai mari ore de muncă din UE, cu o medie de 39,8 ore pe săptămână, comparativ cu 36 de ore media UE; românii lucrează, de asemenea, 39,5 ore pe săptămână.

Grecia se află în fruntea țărilor care lucrează în weekend, 32,3% dintre angajați menționând că lucrează regulat în zilele de sâmbătă și duminică.

Mulți greci nu sunt remunerați pentru orele suplimentare

Peste jumătate dintre lucrătorii din Grecia spun că desfășoară mai multe ore decât cele stipulate în contract, iar 30% dintre aceștia au declarat că lucrează peste 10 ore pe zi de mai multe ori pe lună, 49% neprimind compensație pentru orele suplimentare.

25% dintre respondenți recunosc că sunt adesea obligați să lucreze în timpul liber pentru a-și respecta cerințele de serviciu.

Munca în zilele de sărbătoare legale în Grecia este remunerată cu un bonus de 75% din salariul orar standard.

Regulile muncii de noapte în Lituania

În Lituania, programul de lucru standard este de maximum 40 de ore pe săptămână, cu 8 ore pe zi, timp de 5 zile lucrătoare, sau 6, cu acordul angajatorului.

Angajații tineri, cei care lucrează în condiții de risc, persoanele cu dizabilități și femeile gravide au un program de lucru scurtat.

Munca de noapte nu poate depăși 8 ore în cazul în care este dăunătoare sănătății, lucrătorii fiind supuși unor verificări medicale regulate.

Angajații care lucrează noaptea trebuie să fie remunerați cu cel puțin 1,5 ori salariul normal.

Șarūnas Orlavičius, director al Inspectoratului de Stat al Muncii, a subliniat că, în general, timpul mediu de muncă pentru un lucrător de noapte nu trebuie să depășească opt ore per tură, cu excepția cazului în care se stipulează altfel în contractele colective.

Totodată, nu toți angajații pot fi repartizați la muncă nocturnă; Codul muncii permite angajarea persoanelor cu dizabilități doar cu acordul acestora.