Mediul rural, epicentrul sărăciei energetice în România / Necesitatea unor politici publice dedicate

Mediul rural, epicentrul sărăciei energetice în România / Necesitatea unor politici publice dedicate
Sobe în mediul rural. Foto: Dreamstime

Conform raportului anual pentru 2024, elaborat de Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE), sărăcia energetică afectează îndeosebi mediul rural, subliniind necesitatea urgentă de politici publice adaptate acestei zone.

Raportul evidențiază inegalitățile semnificative dintre mediul urban și cel rural în accesul la tehnologii eficiente pentru încălzire.

Studiul ORSE se bazează pe datele furnizate de Institutul Național de Statistică, incluzând rezultate din Ancheta Bugetelor de Familie (ABF 2023).

Potrivit acestuia, peste 67,5% dintre gospodăriile din România se află sub pragul de sărăcie după ce au achitat facturile la energie, iar 76,3% dintre cele afectate sever de sărăcia energetică sunt situate în mediul rural.

De asemenea, 35,6% dintre gospodării utilizează încă sobe pe lemne, 88% dintre acestea fiind în mediul rural. Aceste sisteme sunt adesea ineficiente și contribuie atât la vulnerabilitatea energetică, cât și la poluare, având un impact negativ asupra sănătății utilizatorilor.

Aproximativ 80% dintre gospodăriile rurale se încălzesc preponderent cu lemn, iar un număr redus optează pentru gaze sau centrale pe peleți, acestea fiind mai frecvente în gospodăriile mai înstărite.

În mediul urban, majoritatea gospodăriilor utilizează centrale pe gaz, datorită unui acces mai bun la rețea. Sistemele centralizate de încălzire sunt întâlnite în principal în orașele mari, făcându-le mai puțin accesibile în orașele mici și comune. Gospodăriile din mediul urban dispun mai frecvent de încălzire electrică, fie ca alternativă pentru acelea vulnerabile, fie din accesul la surse regenerabile.

Gospodăriile deconectate de la rețea din cauza facturilor neplătite

Deconectările de la rețelele electrice, mai frecvente în mediul urban, sunt cauzate de incapacitatea gospodăriilor de a plăti facturile. Totuși, datele oficiale nu reflectă pe deplin acest fenomen, care durează de peste două decenii în România.

Este important de menționat că sărăcia energetică în România este în principal legată de necesitățile de încălzire ale gospodăriilor. Deși Legea 226/2021 definește sărăcia energetică în termeni generali, nevoile de răcire pe timpul verii, din cauza schimbărilor climatice, nu sunt încă adresate.

Captivitate energetică și lipsa opțiunilor

Accesul restricționat la tehnologiile moderne de încălzire ilustrează fenomenul de captivitate energetică, unde gospodăriile nu pot adopta soluții mai eficiente. Această situație limitează capacitatea familiilor de a-și îndeplini nevoile energetice de bază la costuri accesibile.

În plus, multe zone rurale nu beneficiază de infrastructură energetică modernă sau lipsesc complet rețelele de distribuție, fapt ce îngreunează integrarea surselor de energie regenerabilă.

De asemenea, veniturile reduse din gospodăriile rurale îngreunează procesul de tranzitie către surse de energie mai sustenabile. Distribuția demografică, cu o populație îmbătrânită, limitează capacitatea comunităților de a investi în tehnologiile noi.

Implementarea tehnologiilor de energie regenerabilă, cum ar fi panourile solare, necesită investiții inițiale semnificative, dificile pentru gospodăriile cu venituri mici. În plus, cunoștințele și abilitățile tehnice necesare pentru instalarea și întreținerea acestor sisteme pot reprezenta o barieră majoră.

ORSE: Necesitatea unor politici publice pentru mediul rural

Mai mult, mulți locuitori din zonele rurale nu sunt conștienți de beneficiile și opțiunile oferite de sursele de energie regenerabilă și de măsurile de eficiență energetică.

„Această situație subliniază necesitatea urgentă de politici dedicate mediului rural, care să asigure accesul la resurse energetice diversificate, accesibile și curate, precum și investiții în eficientizarea termică. Chiar dacă datele arată că sărăcia energetică este o problemă acută în mediul rural, măsurile specifice sunt puține, iar implementarea lor este dificilă.”, a comunicat Anca Sinea, cofondator și coordonator ORSE.

Propunerile ORSE includ:

  • Crearea de programe de finanțare, cum ar fi credite cu dobândă redusă și subvenții, pentru gospodăriile cu venituri mici care doresc să investească în proiecte de eficiență energetică și surse de energie regenerabilă.
  • Consolidarea capacității administrațiilor publice locale, sub coordonarea ghișeelor unice, pentru a identifica nevoile comunităților și a dezvolta soluții personalizate, facilitând accesul la programele de remedii.
  • Campanii de informare și programe de formare pentru a spori gradul de conștientizare în legătură cu avantajele utilizării tehnologiilor moderne si abilitățile tehnice ale locuitorilor din mediul rural.
  • Încurajarea proiectelor comunitare de energie din surse regenerabile, prin care mai multe gospodării pot investi împreună în soluții de energie verde.
  • Investiții guvernamentale pentru extinderea și modernizarea rețelelor de distribuție electrică în zonele rurale, promovarea și finanțarea proiectelor de microrețele care să asigure un acces stabil și eficient la energie pentru comunitățile izolate.

Prin abordarea acestor provocări, România poate avansa în tranziția energetică în mediul rural, contribuind la o dezvoltare sustenabilă și la îmbunătățirea calității vieții în aceste zone.

Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) este un proiect inițiat de Centrul pentru Studiul Democrației, un think-tank înființat în 2006 în cadrul Departamentului de Științe Politice, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, activând ca centru de cercetare acreditat.

Foto: Dreamstime

Recomandari
Show Cookie Preferences