Digitalizarea, o prioritate națională în programul de guvernare Ilie Bolojan: 5 milioane de cetățeni cu identitate digitală și 50% din serviciile publice digitalizate până în 2027

România își propune să atingă standardele europene în digitalizare până în 2027, stabilind obiective clare, precum emiterea facturilor în prima zi după înregistrarea unei firme, digitalizarea completă a 50% din serviciile publice și asigurarea unei identități digitale pentru 5 milioane de cetățeni, conform unui draft al Programului de guvernare 2025-2028. Alinierea la media UE în digitalizarea statului ar putea genera o creștere a PIB-ului cu 3%, echivalentul a 11 miliarde de euro anual, o sumă comparabilă cu întreaga alocare bugetară pentru Educație.

Obiectivele pentru 2027

În prezent, România se află printre ultimele țări în clasamentul Uniunii Europene cu privire la gradul de digitalizare, conform indicelui DESI, care este evaluat anual și a suferit recent modificări în unitatea de măsură.

România își propune să crească cu 15 puncte echivalentul DESI, ceea ce ar aduce țara la nivelul mediei UE în această privință. Printre obiectivele stabilite se numără:

• Permisiunea înființării unei firme într-o singură zi, de la înregistrare până la emiterea primei facturi.
• Digitalizarea integrală a 50% din serviciile publice.
• O creștere de 15% a productivității în IMM-urile care adoptă digitalizarea.
• Asigurarea că 50% din angajații din administrația publică au competențe digitale fundamentale.
• Realizarea unei identități digitale pentru 5 milioane de cetățeni.
• Reducerea cu 40% a costurilor legate de licențele IT, prin standardizare și acorduri guvernamentale transparente.
• Implementarea unei platforme naționale de interoperabilitate și a unui Punct Digital Unic, incluzând dezvoltarea unui portofel digital (e-wallet).

România beneficiază de resurse semnificative pentru realizarea acestor obiective:

• 500 de milioane de euro din PNRR sunt deja alocați pentru dezvoltarea cloud-ului guvernamental.
• Există o școală de inginerie bine cotată și un sector privat competitiv în domeniul IT.
• România dispune de grafit, necesar pentru extragerea grafenului, o materie primă esențială în domeniul microprocesoarelor și inteligenței artificiale.

O nouă abordare în digitalizare

Pentru a combate fragmentarea și redundanța investițiilor actuale, este necesară o reformă fundamentală a abordării. Se sugerează trecerea de la instituții care funcționează izolat la un cadru legislativ unificat și coerent privind e-guvernarea și protecția datelor.

Obiectivul este dezvoltarea unor „autostrăzi digitale” între instituțiile statului, interconectând bazele de date existente și utilizând tehnologii PaaS (Platform as a Service) pentru a eficientiza procesele birocratice.

Printre măsurile esențiale se numără:

• Crearea unei platforme unice pentru toate serviciile publice.
• Dezvoltarea unei biblioteci de module software reutilizabile pentru a evita duplicarea dezvoltărilor.
• Implementarea foilor de parcurs pentru migrarea în cloud-ul guvernamental și reducerea birocrației serviciilor.
• Prioritizarea serviciilor publice importante pentru transpunerea în format electronic.
• Automatizarea proceselor interne ale administrației publice prin RPA (Robotic Process Automation) și AI.
• Îmbunătățirea securității cibernetice și a hub-urilor de inovare digitală.
• Promovarea transparenței și implicării civice prin platforme de consultare publică și divulgarea de date deschise.
• Stabilirea unui sistem național de indicatori clari de progres.
• Colaborare mai strânsă între stat, universități și companii din domeniul tehnologic.
• Programe de alfabetizare digitală pentru seniori și persoane vulnerabile, inclusiv inițiative de formare digitală pentru angajați din sectorul public și privat.

Rolul Poștei Române în digitalizare

Poșta Română este vizată pentru o extinderesemnificativă a cotei de piață națională și o întărire logistică în regiune. Printre propunerile de inițiative se numără:

• Dezvoltarea unei divizii de transport aerian de marfă (asemănătoare DHL, FedEx).
• Înființarea de terminale multimodale pentru conectarea regiunilor României la rețelele internaționale de transport de bunuri.
• Clarificarea statutului juridic al proprietății imobiliare a Poștei Române.
• Crearea unui ghișeu universal prin integrarea sistemelor informatice ale instituțiilor cu cele ale Poștei, permițând accesul cetățenilor la orice serviciu în oficiile poștale.
• Reducerea cheltuielilor guvernamentale prin centralizarea activităților de front-office la Poșta Română.

Implementarea și pașii inițiali

Pentru a asigura reușita acestor inițiative, digitalizarea va fi declarată prioritate națională în Guvernul României, conform documentului. Se va pune accent pe responsabilizarea persoanelor competente și pe stimularea cercetării prin scăderea impozitelor pe segmentele tehnologice.

Mecanismele de evaluare a progresului includ:

• Publicarea unui scor public al gradului de digitalizare pentru fiecare instituție.
• Publicarea unui raport anual independent privind digitalizarea administrației publice.
• Legarea unei cote de finanțare la scorul obținut (conceptul de „bugetare pe performanță digitală”).
• Aplicarea principiului „digital by default” din 2026, conform căruia serviciile publice trebuie să fie accesibile online, și a principiului „once only” (cetățenii nu ar trebui să repetă furnizarea aceleași informații).
• Organizarea de traininguri mobile offline („Caravana Digitalizării”) pentru indivizi fără competențe digitale fundamentale.
• Introducerea de micro-certificări digitale pentru angajați, însoțite de stimulente precum bonusuri salariale sau reduceri fiscale pentru firmele implicate.
• Conectarea României la rețelele de sateliți ESA pentru gestionarea riscurilor de dezastre și monitorizarea condițiilor climatice.

Text complet al Programului disponibil aici.

Foto: Dreamstime.com