Impactul îmbătrânirii populației asupra pieței muncii analizat de Banca Națională

Într-o dimineață călduroasă, la marginea unui sat din apropierea Sibiului, printre zgomotul echipamentelor vechi, un muncitor cunoscut sub numele de „Ion” își începe ziua de lucru. Originar din Nepal, Ion a venit în România acum cinci luni, atras de perspectiva unui trai mai bun. El este unul dintre angajații care contribuie la diminuarea deficitului de forță de muncă din țară.

Pentru Ion, fiecare dimineață în România reprezintă o provocare în depășirea obstacolelor lingvistice și culturale, dar și a așteptărilor impuse de angajatorul său. Proprietarul fermei afirmă că, fără muncitorii veniți din Asia, activitatea fermelor s-ar stagna, deoarece tinerii români nu mai sunt interesați să participe la interviuri, optând pentru munca în străinătate sau căutând locuri de muncă mai puțin solicitante.

Problema deficitului de forță de muncă nu este doar un număr statistic, ci o realitate palpabilă evidențiată cu fiecare ocazie de recrutare ratată, conform unui raport recent al Băncii Naționale.

Conform unor declarații recente, mai mult de 40% dintre companiile din România se confruntă cu dificultăți din cauza lipsei personalului calificat. În 2024, rata de ocupare a crescut ușor la 63,8%, dar rămâne totuși semnificativ mai mică decât media Uniunii Europene, cu aproape 10 procente.

Sectorele esențiale precum IT&C și sănătatea sunt printre cele mai afectate de lipsa de personal, iar agricultura în mediul rural se confruntă cu o criză acută de forță de muncă.

„Ne sprijinim pe Ion și colegii săi din Asia pentru a susține activitățile agricole, deoarece fără ei nu ar avea cine să adune fânul sau să îngrijească animalele”, explică proprietarul fermei, un bărbat de peste 55 de ani. Integrarea este dificilă și nu toți angajații reușesc; unii cedează presiunii și se întorc acasă, în timp ce alții, precum Ion, devin indispensabili și trimit bani familiilor lor. Această poveste nu este un caz izolat.

În ultimele două decenii, România a cunoscut un fenomen de migrație netă negativă, fiind printre puținele țări europene cu o astfel de dinamică. Totuși, în ultimii doi ani, acest indicator a început să prezinte semne de schimbare, potrivit analizei.

Deși există încă un număr semnificativ de români care își stabilesc reședința în țările occidentale, a crescut și numărul celor care vin să locuiască în România, ajungând la nivele comparabile cu emigrarea. Astfel, în anii 2022 și 2023, migrația netă a atins un bilanț pozitiv, cum indică analiza.

Deși redresarea migrației este o veste bună, rămâne un paradox: milioane de români lucrează în continuare în afara țării, iar România devine din ce în ce mai dependentă de forța de muncă asiatică, adesea necalificată. În 2024, demografii anticipau că populația țării va fi cu aproape 10% mai mică până în 2035, în timp ce vârsta mediană a crescut deja la 44 de ani.

Impactul direct al îmbătrânirii populației asupra forței de muncă

Problemele din sistemul de învățământ persistă: aproape jumătate dintre elevi nu înțeleg textele la testările PISA, rata abandonului școlar este ridicată, iar doar 56% finalizează cu succes programele educaționale vocaționale de calitate. Mulți tineri, în special cei din zone rurale sau din medii vulnerabile, sunt excluși din sistemul educațional, agravantând deficitul de personal calificat, arată autorii rapoartelor.

Îmbătrânirea și schimbările demografice influențează semnificativ disponibilitatea forței de muncă pe termen mediu și lung. În România, numărul persoanelor cu vârste de peste 65 de ani a crescut constant din 2013, atingând un avans de aproape 17% până în 2024.

Proporția populației vârstnice a urcat la 20% din total în 2024, față de 16,3% în 2013, iar vârsta mediană a crescut la aproape 44 de ani față de 40,5 ani câți erau acum un deceniu.

Reflectând asupra provocărilor viitoare

Chiar dacă semnele de ameliorare sunt vizibile, problema deficitului de forță de muncă rămâne complicată și necesită intervenții pe termen lung prin politici sociale active. Aceste politici ar include îmbunătățirea calității sistemului educațional, astfel încât să livreze candidați calificați cerințelor pieței, și creșterea calității vieții pentru a încuraja familiile să aibă copii și să rămână în țară.

Conform specialiștilor BNR, provocările actuale ale pieței muncii se axează pe adaptarea la noile tehnologii, incluzând inteligența artificială, analiza datelor complexe, automatizarea și robotizarea proceselor de producție.

Forța de muncă este din ce în ce mai căutată pentru competențe avansate necesare activităților care cer abilități dincolo de cele de bază.