Starbucks din Coreea de Sud restricționează aducerea echipamentelor voluminoase de către clienți în cafenele
Într-o țară unde spațiile de birouri sunt restrânse, mulți lucrători de la distanță preferă să folosească cafenelele ca alternative economice pentru birouri.
Clienții Starbucks din Coreea de Sud au început să transforme cafenelele în spații de lucru, aducând cu ei echipamente voluminoase, precum computere desktop și imprimante. În consecință, compania a instituit o nouă regulă care interzice aceste obiecte.
„Starbucks Coreea și-a modificat politica pentru a asigura o experiență plăcută tuturor clienților. Deși laptopurile și dispozitivele personale compacte sunt acceptate, clienții sunt rugați să evite aducerea de calculatoare desktop, imprimante sau alte echipamente mari care ar putea obstrucționa spațiul disponibil și afecta confortul comun,” a comunicat un purtător de cuvânt Starbucks.
Compania subliniază că va continua să servească drept un „al treilea spațiu”, un loc primitor în afara casei și biroului. Modificarea acestei politici a fost inițial menționată de Korea Herald.
Starbucks a pătruns pe piața din Coreea de Sud în 1999, cu prima cafenea deschisă în cartierul Edae din Seul. De atunci, țara a întrecut Japonia în ceea ce privește numărul de locații Starbucks, cu 2.050 față de 2.040 în Japonia, deși are o populație semnificativ mai mică.
Măsurile adoptate împotriva fenomenului „cagongjok”, care se referă la indivizii ce folosesc intens cafenelele ca spații de lucru, sugerează o schimbare a atitudinii față de clienții care, deși fideli, pot abuza de oferta de spațiu confortabil oferită de Starbucks. Din 2021, majoritatea acțiunilor Starbucks Coreea aparține E-Mart Inc., cu franciza în continuare gestionată de americani.
Obiceiul „cagongjok” a fost alimentat de creșterea muncii la distanță pe durata pandemiei și de precaritatea locurilor de muncă după criza financiară asiatică din 1997, a explicat Jo Elfving-Hwang, profesoară asociată la Universitatea Curtin.
„Este o metodă convenabilă și economică de a lucra,
a declarat Elfving-Hwang. „Poți să îți iei o cafea și să lucrezi, dar, în ultimul timp, unii întrec măsura,” a adăugat ea.
Denumiți „hoți de electricitate”
Coreea de Sud are o tradiție solidă a cafenelelor, a precizat Young-Key Kim-Renaud, profesoară emerită, subliniind importanța acestor locuri pentru comunitate.
„Chiar și în vremurile grele, oamenii se întâlneau să discute artă sau politică la ceainării, simțindu-se parte dintr-o societate civilizată,” a explicat ea.
Fenomenul „cagongjok
un termen ce combină cuvintele pentru „cafenea”, „studiu” și un cuvânt pentru „trib”, a devenit o preocupare publică pe fondul schimbărilor economice și creșterii muncii la distanță. Pandemia a intensificat nevoia de muncă de la distanță, iar lipsa spațiilor a împins oamenii către cafenele. În Seul, chiriile cresc, iar rata neocupării birourilor rămâne scăzută, conform CBRE.
Companiile care nu își permit spații de birouri își încurajează angajații să lucreze din spații de co-working sau de acasă, a completat Elfving-Hwang.
„Munca de acasă a devenit tot mai comună, iar companiile realizează că nu au nevoie de birouri proprii,
a spus ea. „Multe companii și-au dat seama că spațiile de birouri nu sunt esențiale.”
Nu toți managerii de cafenele susțin această tendință, unii criticând „cagongjokii” ca fiind „hoți de electricitate” și acuzându-i că lucrează ore întregi comandând doar o singură cafea.
Cu toate că numărul tot mai mare de muncitori la distanță sugerează un nou rol al cafenelelor ca spații de lucru, Elfving-Hwang crede că acestea vor reveni treptat la destinația inițială de locuri de relaxare.
„Sunt surprinsă că a durat atât de mult această tranziție,” a încheiat profesoara.
