Ministrul Finanțelor despre modificările la pensiile private: "Vom ajunge la un consens" / Cerințe din Guvern

Ministrul Finanțelor despre modificările la pensiile private: "Vom ajunge la un consens" / Cerințe din Guvern
pensionar / FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea

Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a declarat miercuri că este încrezător într-un compromis în urma discuțiilor pe marginea noului proiect de lege care limitează retragerea banilor din pensiile private obligatorii sau facultative. Conform propunerilor, în loc de retragerea totală actuală, s-ar putea retrage maxim 25% din fonduri imediat, restul urmând să fie distribuit lunar pe o perioadă de până la 10 ani sau pe durata vieții.

"Consider că este nevoie de o dezbatere detaliată privind acest proiect de lege, care nu a fost prezentat în guvern din 2016 până la ultima ședință. Sunt convins că aceste discuții vor clarifica diferențele dintre textul propus și cerințele OCDE. Intervenția mea în guvern a fost să solicităm o examinare atentă a procentelor stabilite", a precizat ministrul Nazare.

Nazare a subliniat că Ministerul de Finanțe nu are rol central în aceste discuții.

"Inițiativa vine din partea Ministerului Muncii, dar sunt sigur că alături de toți colegii vom găsi un punct comun privind procentajul sau altă abordare posibilei legi", a adăugat acesta.

Alerta de a interveni prudent în regulile stabilite

Ministrul a fost întrebat despre posibilitatea ca, în cazul unor probleme medicale, beneficiarii să poată retrage integral sumele acumulate în fondurile private de pensii.

"Nu sunt responsabilul cu prezentarea acestor modificări. E un efort de echipă și aștept ca la final să avem soluții clare pentru întregul pachet de măsuri. Trebuie să intervenim în reguli într-un mod justificat și calculat", a explicat Nazare.

Reuniune tehnică între ASF, Ministerul Muncii, CES și BNR pe tema proiectului de lege privind pensiile private

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Ministerul Muncii au convocat miercuri o întâlnire tehnică pentru a discuta detalii ale proiectului de lege privind plățile pensiilor private. Aceste discuții, la care iau parte și reprezentanții Consiliului Economic și Social și ai Băncii Naționale, se desfășoară într-un context de dezbateri aprinse cu privire la reformă.

Dezbaterile de ordin tehnic între ASF, Ministerul Muncii, CES și BNR sunt portițe de discuție în contextul transformărilor propuse pentru sistemul de pensii private. Proiectul, prezentat publice în luna iunie, a fost supus primei lecturi de către Guvern pe 8 august, cu perspective de a fi discutat și aprobat în Parlament.

Adoptarea legii este esențială pentru ca România să adere la OCDE, proces motivat și de așteptatele retrageri masive la pensie prognozate pentru 2030, a explicat președintele ASF, Alexandru Petrescu.

Proiectul legii de pensii private trebuia să fie adoptat încă din 2011, la trei ani după lansarea fondurilor de pensii private.

Fondurile de pensii private obligatorii includ 8,3 milioane de români, majoritatea populației active, dintre care 4,5 milioane contribuie constant, alocând 4,75% din veniturile lor brute ca parte a contribuției CAS de 25%.

Actualele reguli permit retragerea sumelor acumulate în Pilonul 2 la momentul pensionării sau de către moștenitori, fie printr-o plată unică, fie în tranșe lunare timp de cinci ani.

Cei mai mulți beneficiari retrași din Pilonul 2 au fost pensionari pentru limita de vârstă, iar majoritatea a optat pentru plata integrală, conform datelor APAPR din 2008-2024.

Noua schimbare majoră: Limitarea retragerii integrale, cu o excepție

Propunerea care a creat controverse vizează limitarea retragerii integrale a fondurilor private de pensii pentru cei peste 9,3 milioane de contribuabili. În locul retragerii totale odată cu pensionarea, se prevede un plafon de 25% din sumă, cu restul distribuit lunar pe maximum 10 ani sau pe întreaga durată a vieții. Excepțiile permit retragerea integrală dacă fondurile acumulate sunt sub nivelul echivalent a 12 indemnizații sociale pentru pensionari din sistemul public.

Modalitățile de plată ale pensiilor private explicate

Pentru sumele depășind 15.372 lei, proiectul prevede trei metode pentru retragerea fondurilor la pensionare: 1. Unica plată poate acoperi maximum 25% din suma acumulată în conturi; pentru restul, trebuie aleasă o plată programată (tranzacții lunare timp de 10 ani) sau o pensie viageră care se oferă pe întreaga durată a vieții.

2. Retragerea programată permite plăți lunare până la epuizarea fondului personal, limitând perioada la 10 ani. Conform legii, aceste plăți sunt echivalente cu valoarea indemnizației sociale de 1.291 de lei, dar dacă soldul permite, sumele lunare pot fi mai mari.

Suma maximă de capital în cont va determina plata fiecărei luni. Când soldul depășește 153.720 lei, se poate alege o sumă lunar preferată, dar durata plăților nu poate fi mai scurtă de 10 ani. După epuizarea banilor, plățile încetează, dar fondurile neconsumate pot fi moștenite, potrivit explicațiilor lui Radu Crăciun de la APAPR.

3. Pensia viageră asigură o plată pe întreaga durată a vieții, indiferent de câți ani trăiește beneficiarul. În acest caz, riscul subzistență cade asupra plătitorului.

"Dacă trăiți mai mult, primiți mai mult decât ați contribuit, însă suma primită nu poate depăși totalul acumulat dacă aveți o viață mai scurtă. Resturile nemaicheltuite nu se moștenesc", explică Radu Crăciun.

Motivul alegerii procentului de 25% pentru retragere unică

Președintele asociației administratoarele de pensii a subliniat că acest procent a fost ales pentru a echilibra nevoile urgente ale pensionarilor cu o bună gestionare a fondurilor pe termen mediu. Modelul urmărește practici similare din alte țări europene.

"Acest procent este în linie cu normele internaționale, în țări precum Polonia și Croația reținându-se și ele la procente comparabile", a declarat Radu Crăciun.

Președintele CFA: Abordarea selectivă a guvernului asupra regulilor europene și implicațiile asupra contribuabililor

Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, a criticat poziția guvernului pentru selecția discreționară a regulilor europene, lăsând contribuabililor povara costurilor. A menționat că procentul de 25% este mediu european, dar se adaugă că în alte state, procentele sunt mai mici sau mai mari, cu diverse condiții aplicabile retragerilor.

Statele cu un sistem bine dezvoltat permit deseori retrageri mai mari și includ ajustări fiscale importante. De exemplu, Belgia și Grecia permit retragerea integrală, iar multe țări prevăd scutiri de impozite pentru sumele retrase, observând că țările aplică diferite politici de impozitare în funcție de suma acumulată.

Codîrlașu a subliniat că guvernele folosesc fondurile pentru investiții, în mare parte în obligațiuni de stat, iar scutirile fiscale pot fi un echivalent al acestei alocări. Pilonul II este un investitor major în titlurile de stat românești, subliniind interconectarea cu bugetul național.

Recomandari
Show Cookie Preferences