De ce să fim constrânși? Statul ar trebui să ne ofere sprijin discret, nu să complice lucrurile. Majorarea capitalului social la 8.000 lei descurajează pe micii antreprenori

Planificata creștere de 40 de ori a capitalului social minim, de la 200 de lei la 8.000 de lei, ce urmează să intre în vigoare în 2026, aduce o schimbare majoră în câmpul antreprenorial din România. În trecut, începerea unei afaceri era o opțiune la îndemâna multora, dar acest nou prag va transforma debutul în afaceri într-o provocare financiară pentru multe persoane care își propun să intre în lumea afacerilor. Această schimbare ar putea să descurajeze tocmai acel segment de care economia românească are cel mai mult nevoie, susțin reprezentanții comunității Grupul micilor antreprenori din România, care reunește peste 60.000 de membri.

„Majorarea capitalului social la 8.000 de lei modifică substanțial accesul la antreprenoriat. Într-o țară unde mulți antreprenori încep cu resurse limitate și se bazează pe creativitate și flexibilitate, această măsură poate descuraja exact acea categorie vitală economiei: persoanele cu idei inovatoare, dar cu bugete restrânse”, avertizează Mona Bardos, consultant de afaceri și fondator al comunității Grupul micilor antreprenori din România, cu peste 60.000 de membri.

Din punct de vedere practic, suma de 8.000 de lei reprezintă o blocare a fondurilor care ar putea fi folosite eficient în activități precum marketing, achiziții de echipamente, stocuri sau formare profesională. Pentru companiile de servicii sau freelancerii care doresc să devină SRL, această sumă este disproporționată față de costurile efective de operare, explică antreprenoarea Mona Bardos.

Deși guvernanții susțin că scopul este de a responsabiliza antreprenorii și de a reduce numărul firmelor fictive, Mona Bardos subliniază că efectul real va fi de a lovi în micile afaceri aflate la început de drum. „În loc să creăm piedici, ar fi mai benefic să dezvoltăm un mediu stabil și să oferim acces facil la educație antreprenorială și finanțare”, adaugă aceasta.

Micii antreprenori și părerea lor despre creșterea capitalului social la 8.000 lei

Anunțul privind majorarea capitalului social minim în 2026 a generat reacții puternice printre micii antreprenori.

Pentru unii, această măsură este considerată un obstacol inutil în calea inițiativei private:

„De ce trebuie să fim constrânși? Statul ar trebui să faciliteze lucrurile, nu să creeze bariere pentru micii antreprenori”, spune Ioana, membră a comunității Grupul micilor antreprenori din România.

Cei care văd măsura ca pe una necesară pentru a responsabiliza mediul de afaceri spun:

„Nu înțeleg de ce atâta indignare. Statul nu face decât să ceară să ai un fond de pornire pentru firmă. În condițiile în care în România se deschid și se închid firme din diverse motive, dar mai puțin pentru a aduce valoare reală, eu cred că este o măsură benefică”, afirmă Radu.

Unii antreprenori recunosc că fondurile nu rămân blocate, dar avertizează asupra mediului fiscal tot mai puțin prietenos:

„Este neplăcut să fie impus un capital social de 8.000 de lei, dar acești bani nu sunt cu adevărat blocați. Se pot utiliza în interesul firmei. Cu toate acestea, sunt la un pas de a-mi muta afacerea într-o țară mai primitoare”, spune Ștefan.

Există și cei care susțin ideea, argumentând că un capital minim substanțial ar putea selecționa afacerile serioase:

„Adevărul este că multe firme pornesc cu resurse financiare ridicol de mici, și apoi avem așteptări să supraviețuiască. Capitalul social trebuie doar prezentat, apoi se poate cheltui. Dacă firma ajunge în faliment, răspunzi doar în limita acelei sume. Acum, cu un capital de 1 leu, pare că se încurajează fraudele, fiindcă nu există responsabilitate efectivă. Cu 200 de lei nu poți plăti nici măcar salariul pentru două zile. 8.000 de lei este un prag rezonabil, ce indică faptul că măcar trei luni ar trebui să te poți susține”, spune Cătălin, membru al comunității de antreprenori.

Așadar, disputa persistă: pentru unii, creșterea capitalului este un obstacol nejustificat; pentru alții, este un pas necesar pentru maturizarea sectorului de afaceri din România.

Ce înseamnă capitalul social

În România, capitalul social minim a fost stabilit la 200 de lei încă din anii '90. Modificarea legislativă din 2020 a permis stabilirea capitalului minim la 1 leu, iar majoritatea firmelor nou-create de atunci au optat pentru acest prag minim.

Capitalul social reprezintă contribuția asociată în bani sau bunuri la formarea unei firme, înscrisă oficial în actele constitutive și la Registrul Comerțului.

Rolurile esențiale ale capitalului social includ:

• Legal: condiție necesară pentru înființarea firmei și garanție minimă pentru creditori.
• Economic: resursele inițiale ale companiei.
• Proporțional: definește cota de participare și drepturile fiecărui asociat.

De exemplu, într-o companie cu doi asociați contribuind fiecare cu 500 de lei, rezultând un capital social de 1.000 de lei, fiecare deține 50% din părțile sociale.

Micii antreprenori simt presiunea: taxe majorate, investiții amânate și angajările blocate

Un sondaj realizat recent de Grupul micilor antreprenori din România arată că 60% dintre micii antreprenori consideră că sunt puternic afectați de creșterea taxelor și își reduc cheltuielile. Mulți dintre ei amână investițiile și opresc angajările. Doar 4% afirmă că activitatea lor nu este semnificativ afectată.

Întrebați despre perspectivele pentru anul 2025, 53% dintre antreprenori simt că există o tensiune constantă, totul părând instabil și imprevizibil, 23% îl consideră un an plin de provocări, iar 12% sunt de părere că este un an mai bun decât 2024.

Pentru micii antreprenori, anul 2025 a devenit o adevărată probă de rezistență. Cu taxe în creștere, instabilitate legislativă și un viitor nesigur, aceștia sunt obligați să fie extrem de atenți la cheltuielile lor. Mulți pun pe pauză planurile de extindere, își reduc echipele și se concentrează pe supraviețuire. Nevoia de sprijin, fie prin consultanță sau soluții practice de reorganizare, devine tot mai evidentă, deoarece lipsa unei strategii solide poate duce la pierderi majore.

Antreprenorii care ies din izolare și își transformă rapid modelul de afaceri au oportunități reale nu doar de a rezista, ci și de a crește rapid, chiar și într-un mediu ostil. Metoda ACE devine un instrument crucial: un plan de acțiune structurat, etapizat, care ajută afacerile să se redreseze, să-și optimizeze procesul și să își crească profitabilitatea. Implementată corect, metoda ACE poate duce la creșterea de până la cinci ori a cifrei de afaceri în primul an de schimbări”, explică Mona Bardos, consultant de afaceri și fondator al comunității Grupul micilor antreprenori din România.

BNR a identificat numărul firmelor insuficient capitalizate

Aproximativ o treime din companiile active din România (31% în 2023) au capitaluri sub pragul legal, generând vulnerabilități precum acces dificil la finanțare, nivel scăzut de intermediere financiară și o disciplină de plată deficitară în economie, potrivit Băncii Naționale.

Recapitalizarea acestor firme necesită în jur de 35 de miliarde de lei, în special de la companiile cu capital privat autohton și străin, iar ambele categorii au înregistrat o tendință de creștere în ultimele patru perioade.

Firmele subcapitalizate generează aproximativ 6% din cifra de afaceri totală și angajează circa 7% din forța de muncă. Dețin și 6% din activele totale, dar pot avea un impact semnificativ prin efectele de contagiune în sector, fiind responsabile pentru 12% din datoriile companiilor nefinanciare.

Aceste firme contribuie la o treime din restanțele față de partenerii comerciali, conform BNR.

Această situație concretizată de educația financiară deficitară a managerilor de firme afectează negativ disciplina de plată, generând multiple consecințe asupra economiei: risc crescut de credit, mai multe insolvențe, încetinirea activității economice prin reducerea investițiilor și producției, precum și efecte nefavorabile asupra bugetului public.