Valul de căldură fără precedent care lovește țările nordice: „Nicio națiune nu este imună”

Țările nordice, recunoscute pentru clima lor răcoroasă, cum ar fi Norvegia, Suedia și Finlanda, s-au confruntat recent cu temperaturi extrem de ridicate. În Finlanda, temperaturile au depășit 30 de grade Celsius timp de 22 de zile consecutiv, stabilind un nou record. Suedia s-a confruntat la rândul său cu 10 nopți tropicale succesive, perioade în care temperaturile nu au coborât sub 20 de grade Celsius.

Aceste temperaturi extreme au provocat o serie de probleme în societate. Spitalele din regiune au fost suprasolicitate, echipele medicale fiind nevoite să anuleze unele operații planificate. Aproximativ 60 de oameni s-au înecat, deoarece mai mulți localnici s-au aventurat să înoate în ape deschise.

Regiunea s-a confruntat, de asemenea, cu sute de incendii de pădure, iar cetățenii au început să se prăbușească în timpul evenimentelor publice. Când căldura excesivă a lovit ultima dată intens în 2018, Suedia a înregistrat 750 de decese premature. Specialiștii în domeniul climatelor estimează un număr similar de victime odată cu analizarea datelor actuale.

Ecosistemele naturale au resimțit și ele impactul, cu o mențiune specială pentru renii din peninsula scandinavă. Câțiva au pierit din cauza temperaturilor mari, în timp ce alții se aventurează în zonele urbane pentru a găsi adăpost de soare. Șoferii au fost informați să fie atenți, deoarece este posibil ca renii să utilizeze tunelurile rutiere pentru umbră.

„Schimbările climatice afectează fiecare colț al globului”

În ultimele săptămâni, numeroase locuri din emisfera nordică au experimentat valuri intense de căldură. Marea Britanie, Spania și Croația, printre altele, au suferit pagube vaste din cauza incendiilor, depășind media distrugerilor din ultimele două decenii. Același tipar se regăsește și în afara Europei, cu episoade similare în Statele Unite, Japonia și Coreea de Sud. Experții sunt de acord că aceste fenomene extreme sunt amplificate de criza climatică actuală.

Chiar și Scandinavia, cu climatele sale tradițional răcoroase, este acum lovită de un val periculos de căldură, observând o încălzire cu 1,3 grade Celsius. „Nicio regiune nu este impenetrabilă la efectele schimbărilor climatice”, explică Friederike Otto, climatolog la Imperial College London, după efectuarea unor cercetări în zona nordică.

„Arderea combustibililor fosili precum petrolul, gazele și cărbunele dăunează direct vieților în prezent. Continuarea utilizării acestor resurse intensifică fenomenele meteorologice devastatoare, astfel că pentru a crea un viitor mai sigur, este esențial să trecem la surse de energie regenerabilă”, adaugă specialistul în climă.

„Căldura nu este un pericol îndepărtat pentru nord”

Se estimează că dacă încălzirea globală continuă să crească până la 2,6 grade Celsius, valuri de căldură similare cu cel din Scandinavia ar putea deveni de cinci ori mai comune până în anul 2100.

Maja Vahlberg, expert la Centrul pentru Climă al Crucii Roșii și Semilunii Roșii, subliniază: „Evenimente precum valurile recente de căldură ne amintesc că în nord, temperaturile extreme nu mai sunt un risc îndepărtat. Spitalele, azilurile și locuințele noastre nu sunt pregătite pentru astfel de condiții, iar populația noastră îmbătrânită este deosebit de expusă pericolului.”

Un fenomen remarcabil al undelor de căldură sunt nopțile calde. „O stație din nordul Suediei a înregistrat 10 astfel de nopți la finalul lui iulie, ceea ce este cu totul ieșit din comun”, menționează profesorul Erik Kjellström de la Institutul Meteorologic Suedez.

„Nopțile foarte calde pot avea efecte negative atunci când corpul nu reușește să se recupereze după căldura din timpul zilei, aspect important mai ales pentru persoanele cu probleme de sănătate preexistente”, avertizează Amalie Skålevåg de la Institutul Meteorologic Norvegian.

Oamenii de știință afirmă că încălzirea globală, corelată cu arderea combustibililor fosili, a făcut valurile de căldură cel puțin de 10 ori mai probabile, cu temperaturi în medie cu 2 grade Celsius mai mari. Modelele climatice și datele meteo utilizate susțin că fără intervenția umană, astfel de fenomene nu ar mai apărea.