Vor fi evaluate trei componente cruciale în perioada ce urmează: stabilitatea politică, coeziunea socială și încrederea în economia națională.

Costul intern este în creștere rapidă, iar deficitele fiscal și extern întâmpină urcare de peste un deceniu. Abordarea acestei teme necesită atât timp, cât și consecvență. Se estimează că trei elemente fundamentale vor fi evaluate în viitorul apropiat: stabilitatea politică, coeziunea socială și încrederea, inclusiv cea a evaluatorilor de risc.

Estimările pentru contracția economiei rămân între aproximativ -0,6% și -1,4% în acest an. Concluzia este susținută de sondaje recente din zona europeană, iar perspectivele pentru servicii și comerț sunt cele mai pesimiste din ultimii ani, în timp ce încrederea consumatorilor este mai scăzută decât în perioada pandemiei, potrivit autorilor analizei.

Viteza și durata redresării depind de doi factori: condițiile inițiale și spațiul de politici. Din păcate, există asemănări izbitoare cu ciclul 2008-2009, când au fost înregistrate doi ani de contracție economică.

Redresarea rapidă post-pandemie este o comparație înșelătoare. A fost un șoc extrem, urmat de măsuri adoptate într-un cadru mult mai puțin restrictiv.

Credibilitatea ajustării fiscale se va reflecta, cel puțin parțial, în costurile socio-economice. Pe scurt, nu poți avea unul fără celălalt — ideea este ilustrată prin expresia care subliniază interdependența dintre cele două componente.

De la criza financiară, ciclul economic a înregistrat 13 ani de expansiune (2011-2019, 2021-2024) și un an de contracție (2020)

Consumul privat a fost motorul principal de creștere în 10 din 13 ani, reprezentând peste 70% din PIB în 2024.

Între timp, investițiile au fost motorul dominant doar în două intervale (2019, 2023), în timp ce contribuția exporturilor nete a fost pozitivă într-un singur an (2013).

Exporturile nete au contribuit pozitiv la creșterea economică în patru perioade (2011-2013, 2023). Mai mult, ponderea exporturilor în PIB a atins un minim al ciclului în anul precedent, aproximativ 35,6%.

Se ridică două întrebări fundamentale: este modelul de creștere sustenabil în mediul actual? Dacă nu, cum poate fi ajustat?

În funcție de răspunsul factorilor de decizie, pachetul de reforme poate reprezenta fie un nou început, fie o reîncărcare a direcției.

Un lucru este sigur – cererea internă va resimți impactul erodării puterii de cumpărare, cu efecte asupra pieței muncii și, probabil, cu deteriorări ale încrederii.

În primul semestru al lui 2025, vânzările cu amănuntul au înregistrat o scădere semnificativă, iar serviciile prestate gospodăriilor au întâmpinat dificultăți în menținerea tracțiunii.

În prima jumătate a lui 2025, înmatriculările de automobile noi au scăzut cu aproximativ 21–22% față de aceeași perioadă a anului anterior, iar tranzacțiile rezidențiale au scăzut aproximativ 3% la nivel național, cu Bucureștiul manifestând o scădere mai acută, în jur de 10%.

Un alt element de incertitudine este dacă absorbția fondurilor UE sau creșterea exporturilor nete vor menține un sold de creștere pozitiv. În prezent, există motive să punem sub semnul întrebării o astfel de presupunere.

În ceea ce privește cererea externă, performanța modestă a principalilor parteneri comerciali (Germania, Franța, Italia), provocările din industria auto europeană (progrese tehnologice, schimbări în preferințe, presiune de reglementare, concurență intensă și o piață a vehiculelor electrice încă incertă) și dinamica în schimbare a comerțului global reprezintă obstacole semnificative pe termen scurt și mediu.

Creșterea economică va fi probabil o ofertă adusă economiei.

Se preconizează ca dinamica de creștere să rămână reperul major al evoluției macroeconomice în contextul actual.

Nu este momentul pentru exces de optimism sau pesimism; este nevoie de o abordare realistă. Succesiunea deciziilor eficiente apare atunci când știi să îți ajustezi traiectoria.

Conform estimărilor rapide ale Institutului Național de Statistică, PIB-ul a înregistrat o creștere trimestrială de aproximativ 1,2% în al doilea trimestru al lui 2025, iar rata anuală de creștere a rămas aproape de zero, în jur de 0,3%. Astfel, avansul pentru prima jumătate a anului 2025 se situează în jur de 0,3%.

Detalierea componentelor contribuției va fi publicată în luna următoare, în cadrul datelor provizorii.

La începutul acestei săptămâni, inflația a urcat la 7,8% în iulie 2025, față de 5,7% în iunie.

Banca Națională a României și-a actualizat semnificativ în sus prognozele inflației, estimând vârful la aproximativ 9,2% în T3 2025 și închiderea anului în jur de 8,8%. Pentru prima parte a anului 2026 se anticipează o inflație ridicată, aproape de 8%. O posibilă reducere a ratei dobânzii în acest an este considerată puțin probabilă, deoarece BNR urmărește să prevină consolidarea inflației prin efectele de rundă a doua ale șocului.