Drama inflației și provocările guvernatorului central
Amintiți-vă de celebrul cuplu Elizabeth Taylor și Richard Burton, ale căror vieți amoroase tumultuoase captau atenția media. Cam așa s-a desfășurat relația dintre Guvern și Banca Națională a României de-a lungul anilor.
Influențele inflației: între economie și percepția socială
În vremurile de criză, politicile economice trebuie să fie în armonie pentru a stabiliza economia, asemănător cu perioadele când Taylor și Burton își regăseau liniștea împreună. Totuși, asemenea unei relații tumultuoase, lipsa de coordonare poate duce la tensiuni: dacă o politică este fie prea expansivă, fie prea restrictivă, poate destabiliza pe cealaltă, provocând „drame” economice.
Inflația nu influențează doar sfera monetară; este adânc înrădăcinată în valoarea încrederii sociale și în deciziile politice. De multe ori, guvernele nu pot rezista tentației inflației, chiar dacă aceasta poate sfârși în catastrofă, avertizează Stephen D. King în cartea sa „Trebuie să vorbim despre inflație”.
Mai presus de un fenomen economic, inflația este legată strâns de alegerile politice și compromisurile sociale. Impactul său variază în societate: cei cu venituri fixe sau economii în moneda locală pierd la capitolul putere de cumpărare, pe când debitorii profită de pe urma devalorizării reale a datoriilor.
În Marea Britanie, statistica economică publică separat inflația pentru diferite categorii de venituri, arătând astfel măsura în care diferitele grupuri sunt afectate.
Incertitudinile guvernului și ale consiliului BNR: posibile schimbări fiscale
Creșterea TVA-ului la 21%, sporirea accizelor și eliminarea plafonărilor pentru energie și alimente au alimentat ascensiunea prețurilor. Guvernul, cu scopul de a liniști agențiile de rating, a optat pentru mărirea TVA-ului pentru a acoperi deficitul bugetar.
Banca Națională a încercat să combată inflația cu dobânzi ridicate. Dar, după cum menționează Stephen King, odată ce guvernul accelerează politicile fiscale, bariera monetară își pierde efectul.
Conform unui raport al BNR, membrii consiliului își exprimă unele îndoieli, pe care le numesc 'incertitudini'. Aceștia au recunoscut că primul set de măsuri de consolidare fiscală a adus claritate pe termen scurt, dar pe termen mediu rămân incertitudini considerabile.
BNR avertizează asupra unor potențiale ajustări fiscale ulterioare
BNR sugerează că ajustările impozitelor indirecte ar putea continua și avertizează că în a doua jumătate a anului viitor ar putea avea loc relaxări ale politicii salariale, ceea ce ar putea împiedica procesul de dezinflație.
Evoluția inflației va depinde de claritatea directivei economice, de modul în care populația reacționează la reducerea puterii de cumpărare și de capacitatea companiilor de a absorbi sau de a transfera în prețuri eventualele creșteri ale costurilor salariale.
Fără clarificări clare din partea autorităților privind permanența anumitor măsuri fiscale, există riscul ca așteptările inflaționiste ale firmelor și consumatorilor să depășească obiectivul propus, notează oficialii BNR.
De ce un indice de inflație de 8% nu surprinde?
Lipsa coordonării între politicile fiscale și monetare afectează negativ cel mai mult cetățeanul de rând. Puterea de cumpărare a populației scade, economiile se erodează, iar speranța într-o stabilitate economică reală se diminuează.
Dar ce înseamnă concret acest 8% pentru o persoană obișnuită? Să luăm exemplul Mariei Ionescu, o învățătoare dedicată din Dâmbovița. Bugetul Mariei, limitat de salariul său modest, este gestionat cu atenție. Acum un an, coșul săptămânal de cumpărături – pâine, lapte, legume, carne – o costa aproximativ 200 de lei. În prezent, cu inflația de 8%, aceleași produse necesită un buget de 216 lei. Diferența de 16 lei poate părea mică, dar pentru Maria acești bani suplimentari, săptămânal, se adaugă la aproape 64 de lei lunar, fonduri pe care nu le mai poate folosi pentru medicamentele mamei sale, pentru o carte nouă sau pentru a savura o cafea cu o prietenă. Economiile ei, greu adunate pentru o scurtă vacanță la mare, se diminuează rapid, iar dorința de a înlocui vechiul frigider, care consumă mult, devine vis de neatins.
Mediul de afaceri se confruntă și el cu incertitudini fiscale și instabilitate a prețurilor, ceea ce face aproape imposibilă planificarea bugetară. Și guvernul caută să se împrumute cu dobânzi piperate, în timp ce ratingul de țară suportă presiuni constante.
Lecția extrasa din povestea Taylor-Burton aplicată economiei României este dură, dar necesară. Când politica fiscală și cea monetară oscilează între colaborare și conflict, inflația crește, iar prețul îl plătesc cetățenii.
