Aproape jumătate dintre români cred că învățământul românesc a funcționat cel mai bine în perioada comunistă. Cine ar fi fost ministrul Educației considerat cel mai eficient?

Majoritatea respondenților se declară nemulțumiți sau foarte nemulțumiți de sistemul de învățământ actual, procentul ajungând la 75%. Ei indică reforme ambigue și politizare ca principale provocări ale școlii românești.

• Datele culese între 11 și 13 august printr-un chestionar online indică 1.200 de participanți, cu o marjă de eroare de ±2,8% și un nivel de încredere de 95%.

Conform opiniilor cetățenilor, reformele din educație abordate de guvern au un impact negativ asupra învățământului.

Cât despre satisfacția față de sistem, 43% sunt nemulțumiți, 32% foarte nemulțumiți, 19% mulțumiți, 4% foarte mulțumiți, iar 2% nu știu sau nu răspund.

Majoritatea (67%) consideră că reformele recente au efecte negative, iar 61% nu aprobă creșterea normei didactice, în timp ce 57% ar sprijini o grevă generală a profesorilor în toamnă.

Principalele probleme ale sistemului sunt văzute ca fiind reforma neclară sau incoerentă (29%), politizarea (23%), subfinanțarea (19%), programele școlare învechite (10%), lipsa personalului calificat (8%), salariile mici ale cadrelor didactice (4%), birocrația excesivă (4%), infrastructura precară (1%) și nu știu/nu răspund (2%).

• 46% dintre români cred că învățământul românesc era mai eficient în perioada comunistă.

61% nu sunt de acord cu măsura de creștere a normei didactice pentru profesori cu două ore, o propunere susținută de guvern și de actualul ministru al Educației, Daniel David.

De asemenea, 63% consideră că sectorul educației a fost afectat disproporționat de măsurile de austeritate.

La întrebarea despre perioada în care a funcționat cel mai bine învățământul românesc, 46% au indicat perioada comunistă, 27% au spus că nu a funcționat niciodată, 13% au ales intervalul 2000-2010, iar 5% au indicat situația actuală.

Respondenții estimează că, în următorul deceniu, România poate atinge un sistem educațional modern și performant doar dacă reformele vor fi reale și finanțarea adecvată; 58% susțin această direcție, în timp ce 34% cred că progresul nu va avea loc.

Cine este văzut de români ca fiind cel mai competent ministru al Educației din 1990 încoace?

Celor care au răspuns li s-a cerut să indice numele celui mai competent ministru al Educației din intervalul 1990–2025. 20% nu știu să nominalizeze sau aleg să nu răspundă. Iată cum au clasat sondajul opțiunile.

• Mircea Miclea 26%, Daniel Funeriu 17%, Ecaterina Andronescu 15%, Mihai Șora 11%, Daniel David 7%, Mircea Dumitru 3%, Remus Pricopie 1%.

România are opinii despre sistemul de învățământ precum: generează generații fără repere și perspective, existând o elită restrânsă în timp ce mulți rămân excluși, iar doar o minoritate de 2% dezvoltă specialiști adaptați viitorului.

Când au fost întrebați ce tip de școală ar alege în condiții de resurse nelimitate, respondenții au indicat: liceu de stat cu tradiție 56%, instituție educațională din afara țării 20%, liceu privat internațional 18%, nu știu/nu răspund 6%.

Cât de important este examenul de BAC?

Un alt item adresat a fost relevanța mediei de bacalaureat pentru viitorul elevului: foarte relevantă 30%, deloc relevantă 27%, puțin relevantă 25%, depinde de contextul social și familial 17%, nu știu/nu răspund 1%.

35% cred că rezultatele României la testele PISA nu au importanță, în timp ce 33% sunt de părere că meritul este important. 21% văd testele PISA ca fiind foarte importante, iar 21% nu știu ce reprezintă aceste evaluări.

Întrebați dacă școlile private oferă o educație superioară față de cele publice, 43% răspund că depinde de calitatea profesorilor și a conducerii, 40% nu sunt de acord, iar 13% afirmă că da.