19 țări europene critică restricțiile Israelului asupra ajutorului umanitar din Gaza / România nu semnează

„Condițiile umanitare din Gaza sunt de nesuportat. Foametea devine o realitate zilnică pentru locuitorii săi”, relatează o declarație susținută de majoritatea miniștrilor de Externe din Uniunea Europeană. Miniștrii de externe din Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Germania, Ungaria, Polonia și România nu au fost printre semnatarii documentului de marți.

Restricțiile impuse de Israel organizațiilor implicate în ajutor umanitar pot înrăutăți situația din Gaza, au declarat miniștrii de externe ai 19 state europene.

Noile cerințe, care au fost stabilite în martie și urmează să fie implementate la începutul lunii septembrie, cresc birocrația pentru organizațiile umanitare activând în teritoriile palestiniene ocupate și riscă să oblige majoritatea ONG-urilor internaționale să se retragă până la 9 septembrie, conform unui avertisment al Națiunilor Unite.

„Condițiile umanitare din Gaza sunt de nesuportat. Foametea devine o realitate zilnică pentru locuitorii săi”, afirmă comunicatul semnat de 19 miniștri de externe din UE, împreună cu colegii lor din Islanda, Norvegia și Elveția, precum și din Australia, Canada, Japonia și Marea Britanie.

„Este nevoie de acțiuni urgente pentru a stopa criza alimentară”, au insistat oficialii în documentul menționat.

„Sectorul umanitar trebuie protejat, iar ajutorul nu ar trebui să devină un subiect politic”, continuă mesajul comun.

„Datorită cerințelor noi și restrictive, organizațiile internaționale vitale sunt amenințate să părăsească teritoriile palestiniene ocupate, fapt care ar complica și mai mult situația umanitară”, au notificat semnatarii documentului.

Apelul semnat de Kaja Kallas și de comisarii Dubravka Šuica și Hadja Lahbib

Solicitarea îndeamnă Israelul să permită accesul tuturor ONG-urilor internaționale și să „elibereze” ajutorul umanitar, facilitând transportul imediat al acestuia către Gaza prin intermediul ONU și ONG-urilor internaționale, conform informațiilor oferite de Politico.

De asemenea, se subliniază că Israelul nu ar trebui să recurgă la forță letală acolo unde se distribuie ajutorul. Autoritățile locale au raportat cazuri în care sute de palestinieni au fost împușcați în încercarea de a obține ajutor.

Declarația a fost semnată de Înalta Reprezentantă a UE, Kaja Kallas, alături de comisarii Dubravka Šuica și Hadja Lahbib.

Marți, Lahbib a condamnat acțiunile Israelului în Gaza, numind strategia militară asupra orașului Gaza „dezastruoasă”.

Vicepreședinta Comisiei Europene, Teresa Ribera, a declarat pentru Politico că situația de foamete și devastare din Gaza seamănă foarte mult cu un genocid. Israelul și aliații săi internaționali resping acuzațiile de genocid și crime de război.

Miniștrii de Externe din Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Germania, Ungaria, Polonia și România nu s-au alăturat semnatarei declarației de marți.

Peste 60.000 de morți în conflict

Începând cu octombrie 2023, Israelul s-a angajat într-o campanie militară împotriva milițiilor Hamas din Fâșia Gaza, după ce grupul militant a lansat un atac surpriză în sudul Israelului, soldat cu peste 1.000 de victime și sechestrări de persoane.

Infrastructura din Gaza a suferit distrugeri masive, incluzând facilitățile de apă, canalizare, fertilizare, precum și locuințele rezidențiale.

Bilanțul victimelor civile este alarmant – peste 60.000 de persoane, conform datelor autorităților palestiniene, care includ și combatanții – iar decesele din cauza foametei sunt în creștere de când Israelul a intensificat restricțiile asupra ajutorului umanitar.

Un număr semnificativ dintre victime sunt femei și copii.

Dispute aprinse au loc între oficialii europeni cu privire la criza din Gaza, unii dintre funcționarii UE exprimând deschis nemulțumirea față de ceea ce percep ca o complicitate instituțională în criza umanitară, conform relatărilor Politico.