Rolul nou pe care România își propune să-l joace în cadrul grupului operațional cu Bulgaria și Turcia, într-un context în care Marea Neagră rămâne o zonă de tensiuni cu Rusia.

România, Bulgaria și Turcia au pledat pentru extinderea grupului comun de deminare pentru a include patrule menite să protejeze infrastructura energetică și rutele comerciale împotriva unui potențial atac din partea Rusiei.

Marea Neagră, în special apele teritoriale ucrainene, a fost scena unui teatru de confruntare esențial de la începutul invaziei ruse din februarie 2022, iar minele plutitoare au amenințat transporturile de cereale și petrol, lovind mai multe nave comerciale.

România, Bulgaria și Turcia, care împart Marea Neagră cu Ucraina, Rusia și Georgia, au înființat în 2024 un grup operațional dedicat deminerării.

Acest proiect urmează să se extindă în următorii ani printr-o componentă de patrulare, iar partenerii vor fi consultați în mod regulat pentru a definitiva planul.

Marea Neagră va rămâne un spațiu de confruntare cu Rusia. Trebuie să descurajăm agresorul și să protejăm interesele noastre, printre care infrastructura energetică, comerțul maritim și libertatea de navigație — obiectivele noastre prioritare.

Încercări aproape zilnice de bruiaj al semnalelor GPS în Marea Neagră.

România și Ucraina împart o frontieră terestră de aproximativ 650 de kilometri, iar în timpul războiului au fost înregistrate fragmente de drone rusești pe teritoriul românesc. În ceea ce privește spațiul maritim, Moșteanu a indicat tentative frecvente de bruiaj al GPS-ului, sugerând că în spatele acestor acțiuni ar sta Rusia, acuzații pe care Moscova le neagă.

Datele indică faptul că România va deveni principalul producător de gaze al Uniunii Europene și un exportator net începând din 2027, odată ce proiectul offshore din Marea Neagră va fi finalizat.

România a ales să achiziționeze o corvetă ușoară din Turcia pentru Forțele Navale, aproape nouă, introdusă în serviciu la finalul lui 2024, însă autoritatea militară estimează că planurile de achiziție a mai multor corvete vor dura ani de zile.

Toate lumea așteaptă un armistițiu.

Moșteanu a spus că România, aflată în eforturi de reducere a celui mai mare deficit bugetar din UE pentru a evita retrogradări de rating și a debloca fonduri de la Bruxelles, probabil nu va contribui la noul mecanism de finanțare NATO denumit PURL.

România a donat Ucrainei o baterie Patriot pentru apărare antiaeriană și sprijină antrenamentul piloților ucraineni, în plus facilitând exportul a aproximativ 30 de milioane de tone metrice de cereale prin Portul Constanța.

Întrebat despre summitul de vineri din Alaska dintre președinții SUA și Rusiei, Moșteanu a spus că speră ca întâlnirea să faciliteze un armistițiu.

Toată lumea își dorește încetarea ostilităților și negocierea unei pace juste și durabile, cu garanții de securitate pentru Ucraina, a conchis ministrul român al Apărării.