Liderii tribunalelor din România avertizează asupra unei campanii dăunătoare statului de drept
Judecătorii din România solicită un dialog constructiv între puterile statului, subliniind că reforma propusă de guvern privind pensiile magistraților nu este justificată prin uniformizarea cu cerințele UE și reprezintă un pericol pentru statul de drept. Acest mesaj a fost transmis printr-o scrisoare emisă de Consiliul Superior al Magistraturii, semnată de toți liderii tribunalelor din țară.
Această scrisoare survine la scurt timp după o acțiune similară a președinților Curților de Apel, care au criticat vehement „campania agresivă” îndreptată împotriva magistraților sub masca reformei pensiilor de serviciu.
„Intensificarea acțiunii împotriva magistraților sub pretextul unei reforme ce amenință integritatea statului de drept nu poate fi justificată printr-o presupusă aliniere la standardele UE. Recent, a fost adoptată Legea nr. 282/2023, care rectifică anumite anomalii și prevede creșterea graduală a vârstei de pensionare a magistraților la 60 de ani, stabilind o pensie de 80% din baza de calcul,” susțin liderii tribunalelor.
Aceștia solicită deschiderea unui dialog între autoritățile legislative, executive și judecătorești pentru a aborda și corecta derapajele recente din politicile fiscale care au împovărat financiar cetățenii.
„Suntem conștienți de tensiunile crescânde și de faptul că dezamăgirile devin uneori reproșuri față de aplicatorii legii. Totuși, este esențial să reamintim că magistrații nu creează legile, ci doar le aplică,” spune scrisoarea. „Independența noastră este un garant al protecției cetățenilor și nu un privilegiu al magistraților. Suntem oameni printre oameni.”
Iată câteva dintre punctele cheie ale scrisorii liderilor tribunalelor:
Detalii despre reforma guvernamentală planificată
Inițiativa legislativa, prezentată de Ilie Bolojan, propune ca vârsta de pensionare a magistraților să fie ridicată la 65 de ani, iar vechimea necesară pentru pensionare să crească de la 25 la 35 de ani. Totodată, pensia acestora ar urma să fie plafonată la 70% din ultimul salariu net, spre deosebire de actualul nivel de 80% calculat din salariul brut.
Datele furnizate de Casa Națională de Pensii Publice indică faptul că numărul beneficiarilor de pensii speciale depășește 11.637, dintre care majoritatea, mai exact 5.624, sunt magistrați. Pensia medie a acestora este de 25.214 lei brut, echivalentul a peste 5.000 de euro, fiind de nouă ori mai mare decât pensia medie națională, care este de aproximativ 2.800 de lei.
Introducerea pensiilor speciale pentru magistrați datează din 1997, având scopul de a asigura independența acestora și de a-i feri de eventuale influențe externe sau corupție. La acea vreme, salariile din sistemul judiciar erau relativ scăzute, iar legea a oferit o compensație prin calcularea pensiilor în funcție de ultimul salariu și nu pe baza contribuțiilor. Legea a fost parte din reformele necesare aderării la UE.
De atunci, legea a suferit mai multe modificări, extinzându-se baza de calcul pentru a include și sporurile, păstrând opțiunea pensionării anticipate și crescând considerabil valoarea pensiilor.
