Cum a fost caracterizat Ion Iliescu în necrologul publicat de New York Times: „Nu era un afemeiat, nici un iubitor de alcool și nu s-a îmbogățit prin exploatarea statului. Însă cel mai mare defect al său era dragostea excesivă pentru putere”

Cum a fost caracterizat Ion Iliescu în necrologul publicat de New York Times: „Nu era un afemeiat, nici un iubitor de alcool și nu s-a îmbogățit prin exploatarea statului. Însă cel mai mare defect al său era dragostea excesivă pentru putere”
Foto: Inquam Photos / Liviu Florin Albei

Trecerea în neființă a primului președinte ales al României postcomuniste, Ion Iliescu, a atras atenția presei internaționale. Renumitul ziar american New York Times i-a dedicat un necrolog amplu, în care este citat și istoricul american de origine română, Vladimir Tismăneanu.

Sub titlul „Ion Iliescu, liderul României post-revoluționare, moare la 95 de ani”, ziarul subliniază că, deși a îndreptat țara spre democrație, Iliescu a fost considerat autoritar și a fost criticat pentru brutalitatea manifestată în cadrul rebeliunii care a condus la venirea sa la putere.

Supranumit „Domnul Zâmbet” de către mulți români datorită zâmbetului său caracteristic, Iliescu a avut trei mandate prezidențiale și a dominat scena politică românească în primii ani de după căderea regimului comunist, notează New York Times. De asemenea, publicația subliniază acuzațiile de crime împotriva umanității din 2018 legate de Revoluția Română, unde peste 1.100 de persoane au fost ucise, majoritatea după înlăturarea lui Ceaușescu.

Publicația consemnează și faptul că Iliescu a respins acuzațiile, numindu-le o farsă.

Ziarul scoate în evidență și contribuțiile lui Iliescu la aderarea României la NATO, precum și la pașii către integrarea în Uniunea Europeană.

Corupția generalizată

Cu toate că Iliescu a avut realizări, perioada sa la conducere a fost caracterizată de o corupție extinsă și endemică. România a rămas una dintre cele mai sărace și corupte țări din Uniunea Europeană, aspect ce face parte din moștenirea sa.

Criticii l-au acuzat pe Iliescu de o abordare reticentă față de democrație. În timpul celor două mandate consecutive (1990-1996) și al treilea mandat (2000-2004), nu a reușit să modernizeze industria sau să raționalizeze birocrația supradimensionată, dominată de vechi comuniști.

„Iliescu a facilitat tranziția României către democrație, dar nu a îmbrățișat complet reformele necesare pentru o democrație autentică”, a remarcat Vladimir Tismaneanu, profesor de științe politice la Universitatea din Maryland, autor al unei cărți bazate pe discuțiile cu fostul lider.

Tismăneanu a condus în 2008 Comisia Prezidențială, care a generat raportul pe baza căruia Traian Băsescu a condamnat public comunismul.

„Un manipulator”

Profesorul Tismaneanu continuă să-l descrie pe Iliescu: „El a fost privit ca un mare beneficiar și uzurpator al revoluției. Chiar dacă nu s-a dedat la excese de alcool sau femei, și nu s-a îmbogățit în detrimentul statului, atașamentul său de putere a fost mereu nejucat.”

Articolul aduce aminte și de execuția soților Ceaușescu și de convorbirile telefonice purtate cu Mihail Gorbaciov, liderul Uniunii Sovietice din acea perioadă.

„Iliescu nu privea cu plăcere amintirile despre trecutul său comunist. 'Am fost mereu un democrat și nu am avut legături cu excesele comunismului', a declarat el spre sfârșitul vieții”, mai notează New York Times.

Recomandari
Show Cookie Preferences