Cum au fost amânate dosarele în care Ion Iliescu a fost acuzat. La 35 de ani de la incidentele tragice, procesele nici nu au început încă

Fostul lider al României, Ion Iliescu, decedat marți la vârsta de 95 de ani, era pus sub acuzare pentru crime împotriva umanității în două dosare penale: cel al Revoluției din 1989 și Mineriada din iunie 1990. Acestea sunt printre cele mai discutate dosare ale istoriei recente din România.

• Procesele privind Revoluția și Mineriada au întâmpinat mari obstacole în sistemul juridic: au fost închise, redeschise, trimise în instanță, apoi retrimise procurorilor pentru reconstituirea anchetelor. În aprilie, Parchetul General a anunțat o nouă trimitere în judecată a dosarului Mineriadei. Dosarul Revoluției, ultima dată înapoiat parchetului anul trecut, cere o refacere completă a rechizitoriului.

În 2019, fostul procuror general Augustin Lazăr a anunțat că dosarul Revoluției a fost trimis în judecată, oferindu-și „scuzele Ministerului Public pentru durata excesivă a anchetei penale – aproape trei decenii”.

Ion Iliescu a fost acuzat alături de Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus, pentru fapte de natură penală catalogate drept crime împotriva umanității.

Conform rechizitoriului, în calitate de lider de stat și guvern, președinte al CFSN și al Consiliului Militar Suprem, Iliescu a urmărit să obțină legitimitate populară și să-și mențină puterea din data de 22 decembrie 1989, ora 16:00. În repetate rânduri, prin aparițiile sale televiziate și comunicatele oficiale, el a manipulat opinia publică, dirijând informația pentru a consolida autoritatea politică.

Aceste acțiuni au dus la o psihoză generalizată legată de terorism, psihoză care a avut consecințe grave: între 22 și 30 decembrie 1989 s-au înregistrat 857 de decese, 2.382 de persoane rănite, 585 de cazuri de privare ilegală de libertate și 409 incidente de suferințe severe.

Dosarul înapoiat la parchet de două ori

În 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a returnat dosarul Revoluției la parchet, invocând nereguli în rechizitoriu.

În august 2022, Gabriela Scutea, procuror general, a trimis din nou dosarul Revoluției la Înalta Curte, după ce procurorii militari au refăcut rechizitoriul. Procedura a fost marcată de un alt val de transferuri între instanțe.

La o jumătate de an de la trimiterea în judecată, un judecător de cameră preliminară de la instanța supremă a decis că nu este de competența acesteia să judece dosarul, astfel că a fost transferat la Curtea de Apel București.

În octombrie 2023, Curtea de Apel a acceptat să înceapă procesul, confirmând corectitudinea ultimului rechizitoriu. Totuși, Iliescu și ceilalți doi inculpați au contestat decizia, dosarul revenind la Înalta Curte de Casație și Justiție în fața unui complet format din judecătorii Lia Savonea, Mihail Udroiu și Elena Barbu.

În septembrie anul precedent, judecătorii Lia Savonea și Mihail Udroiu au retrimis dosarul Revoluției la parchet, din același motiv – nereguli în rechizitoriu, nerectificate de procurori. Elena Barbu a emis o opinie diferită.

Judecătorul care a lăudat noul rechizitoriu

Pentru a asigura un proces echitabil, acuzarea trebuie să fie clar delimitată față de persoane și fapte, se arăta în motivarea celor doi judecători. Actul de sesizare trebuie să precizeze clar fiecare faptă și persoanele implicate.

Pe de altă parte, judecătoarea Elena Barbu a susținut că rechizitoriul refăcut este bine structurat, detaliind într-un mod clar și cuprinzător circumstanțele complexe ale cazului și aspectele penale atribuite inculpaților, inclusiv timpul, locul și modalitatea de comitere.

Dosarul care cuprinde 3.000 de volume se află în prezent la Secția Parchetelor Militare a Înaltei Curți.

Parcursul dosarului Mineriada

Dosarul „Mineriada”, în care Ion Iliescu este acuzat de crime împotriva umanității, a avut și el un parcurs dificil.

În 2008, fostul procuror general Laura Codruța Kovesi a decis neînceperea urmăririi penale, explicând ulterior că procedurile din dosarul instrumentat de Dan Voinea nu erau corecte.

În 2014, România a fost obligată de CEDO să continue cercetările, subliniind obligația statului de a face dreptate victimelor, indiferent de trecerea timpului.

În 2015, sub conducerea lui Tiberiu Nițu, procurorul general, deciziile anterioare de neîncepere a urmăririi au fost anulate și, în 2017, dosarul a fost trimis în instanță. După aproape doi ani la Curtea Supremă, în mai 2019, acesta a fost retrimis la Parchetul Militar, toate probele fiind invalidate.

Parchetul a contestat această decizie, dar contestația a fost respinsă în decembrie 2020, fapt ce a trimis din nou dosarul la procurori.

Ancheta a fost refăcută timp de cinci ani, iar în aprilie anul acesta, dosarul a fost trimis din nou în judecată. Printre inculpați se află Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, Adrian Sârbu și Miron Cozma. Rechizitoriul Mineriadei din iunie 1990 conține mărturii puternice de la victime.

Acuzațiile

Ion Iliescu este acuzat că, alături de alți inculpați, a format un grup criminal organizat pentru a reprima violent populația civilă din București, care contrazicea puterea existentă. Acțiunea represivă, inițiată pe 13 iunie 1990, a avut un caracter sistematic împotriva civililor.

Procurorii susțin că Iliescu a încurajat și susținut acțiunile represive, care au dus la moartea a patru persoane, rănirea a peste o mie și arestarea ilegală a multora.

Iliescu este acuzat că a folosit structurile de stat, inclusiv Ministerul Apărării, pentru a conduce presiunile și dezinformarea publicului.

„Sistem determinat să-l sprijine”

Ion Iliescu a chemat în București peste 10.000 de mineri și muncitori care au suprimat violent protestatarii și au răspândit teroare printre cetățeni.

„Iliescu a beneficiat de faptele sale printr-un sistem gata să-l susțină după alegerea sa ca președinte. Datorită influenței exercitate asupra opiniei publice, a reușit să manipuleze percepțiile față de o presupusă lovitură de stat, ceea ce a dus la reacții violente și necontrolate”, se menționează în rechizitoriu.

Cazul se află la judecătorul de cameră preliminară al Înaltei Curți de Casație și Justiție.