Liderul AUR îndeamnă să refuzăm comenzile dacă livrarea nu este realizată de un curier român. Plângerea a fost depusă la Parchetul General de către polițistul Marian Godină.

Dan Tanasă, deputat AUR, a publicat pe Facebook un mesaj în care îndeamnă românii să nu accepte comenzi livrate de curieri străini. El a explicat într-un interviu faptul că afirmațiile sale vizează fluxuri mari de migranți din alte țări ale UE.

Refuzați comanda dacă livrarea nu vine de la un român. Nu mai sprijiniți importul de muncitori necalificați din Asia și Africa. Treziți-vă! Așa a scris în mediul online vicepreședintele AUR. În doar patru ore, postarea a strâns peste 2.000 de comentarii și dublu număr de reacții.

În secțiunea de comentarii, parlamentarul a afirmat că o dictatură nu se instalează de la sine, ci apare în aplauzele celor cu mintea ușor de manipulat. Vestul este afectat de un val islamist, iar europenii reclamă imigrația masivă. Nu îmi doresc să vadă România o asemenea situație.

Tanasă a declarat că vestul Europei a devenit nesigur în opinia sa, bazându-se pe experiența proprie.

Am intervenit frecvent la tribuna Camerei Deputaților, unde am spus că o țară care exportă medici și asistente și importă livratori pentru servicii din Asia și Africa nu poate avea un viitor solid. Vestul se scufundă sub un flux migraționist, iar România nu trebuie să ajungă în această situație.

Parlamentarul susține că românii care lucrează în străinătate se integrează în societatea țărilor gazdă, spre deosebire de unii imigranți care ajung în România.

Este mai bine să păstrăm identitatea națională și să respectăm moștenirea istorică, decât să aducem muncitori necalificați în țară. Românii plecați la muncă în Occident se adaptează, învață limba și au familii. Îmi doresc ca România să urmeze exemplele unor state precum SUA ori Polonia, care promovează politici pentru a încuraja natalitatea. În Vest există voci care reacționează diferit la aceste teme.

Recrutarea muncitorilor din Asia sau Africa, o politică considerată criticabilă

Recrutarea muncitorilor din Asia sau Africa este văzută de Tanasă ca o politică criticabilă, pe care o califică ca fiind gravă.

Liderul AUR respinge ferm recrutarea muncitorilor asiatici în România, despre care spune că reprezintă o politică foarte problematică, subliniind că în țară există forță de muncă cu probleme de integrare. Nu doresc acest lucru pentru soția mea sau copiii mei, a subliniat Tanasă.

El a apreciat că, în marile orașe ale țării, oamenii sunt mai în siguranță decât în alte orașe ale Europei.

El a discutat despre diferențe demografice între Vest și România, sugerând riscuri legate de imigrație și exprimându-și dorința ca România să evite scenariile negative. În același timp, a reiterat respectul pentru toți oamenii și dreptul la viață pentru toți.

La scurt timp după mesajul liderului AUR, polițistul Marian Godină a anunțat pe Facebook că a depus o plângere penală împotriva deputatului Dan Tanasă pentru infracțiunea de incitare la ură sau discriminare.

Plângerea, înaintată Parchetului General, susține că mesajul publicat de deputatul AUR a incitat la discriminarea muncitorilor din Asia și Africa.

Câți cetățeni non-UE lucrează în România

În ultimii patru ani, aproximativ 100.000 de angajați din state non-UE au primit dreptul de a candida la posturi vacante în România, în contextul creșterii deficitului de personal din sectoare precum HoReCa sau construcții.

Dacă în 2015 numărul străinilor non-UE cu drept de muncă în România era de doar 5.500, în anii următori plafonul a ajuns la aproximativ 100.000, adică o creștere de peste 18 ori.

La finalul anului trecut, puțin peste 100.000 de cetățeni străini din afara UE aveau drept de ședere valid pentru muncă în România, potrivit Indexului locurilor de muncă elaborat de OLX, care se bazează pe datele IGI.

Acest număr a crescut față de finalul lui 2023, când în România lucrau aproximativ 74.000 de muncitori non-UE.

O treime dintre angajații din state non-UE provin din Nepal, iar numărul acestora a înregistrat creșteri în anul precedent față de 2023.

De asemenea, cetățeni din Sri Lanka, Turcia, India sau Bangladesh au ocupat locuri de muncă în România în ultimii ani, în domenii diverse, pentru a acoperi deficitul local de forță de muncă și pentru a obține venituri semnificativ mai mari decât în țările de origine.