Cum poate prinde formă promisiunea-cheie făcută de Trump către Zelenski în vizita la Washington, și îngrijorarea că un da azi s-ar putea transforma într-un nu mâine.

Garanțiile de securitate pentru Ucraina, negociate în cooperare cu SUA de statele europene, reprezintă cel mai semnificativ progres al discuțiilor de luni, desfăcute la Casa Albă. Însă modul în care vor arăta aceste garanții și dacă Rusia le va accepta rămân neclare, iar experții avertizează asupra unor riscuri importante.

Volodimir Zelenski a declarat marți că Kievul avansează în definirea formei garanțiilor de securitate cerute de aliați, iar dialogul între lideri va continua în zilele ce urmează.

Consilierii pentru securitate națională sunt în contact permanent, iar Zelenski a subliniat că vor exista garanții de securitate, după întâlnirile de luni cu Trump și cu liderii europeni.

Trump i-a transmis liderului de la Kiev că SUA vor susține securitatea Ucrainei în cadrul oricărei înțelegeri menite să pună capăt războiului, deși amploarea sprijinului rămâne neclară inițial.

În ceea ce privește securitatea, a declarat el, se va acorda o asistență semnificativă, iar cooperarea cu țările europene va fi parte integrantă.

El a explicat că aceste țări reprezintă prima linie de apărare fiind în prima postură, iar Statele Unite vor oferi sprijin pentru consolidarea lor.

Zelenski a salutat promisiunea, considerând-o un pas important înainte, iar garanțiile urmează să fie formalizate în scris în săptămâna viitoare sau în următoarele zece zile.

Ca preț pentru această garanție, Ucraina s-a angajat să achiziționeze armament american în valoare aproximativ 90 de miliarde de dolari.

Dar cum vor arăta efectiv aceste garanții de securitate?

O forță de descurajare

Premierul britanic Keir Starmer a discutat ideea formării unei forțe provenind din militari ai „coaliției de voință”, staționate în Ucraina după un armistițiu sau un acord de pace.

Nicio prezentare publică nu detaliază însă cum ar arăta această forță; aspectul ei este considerat crucial de oficialii militari citați de presa.

O variantă ar fi o forță de menținere a păcii, posibil înarmată, care să completeze armata ucraineană.

Aceasta ar funcționa defensiv, dar scopul ar fi descurajarea Rusiei, determinând Kremlinul să se gândească de două ori înainte de a ataca cu trupele aliaților NATO.

Pentru a avea o descurajare credibilă, ar fi necesari zeci de mii de soldați.

O altă opțiune este o forță de avertizare—de dimensiuni mult mai reduse. Ea nu ar putea susține apărarea, dar ideea este că Rusia ar ezita să onești un nou atac.

O a treia variantă ar fi o „forță de observare.”

Aceasta ar putea număra doar câteva sute de oameni, iar rolul principal ar fi monitorizarea și raportarea oricărei activități militare iminente.

Rolul ar putea fi susținut prin sateliți și camere de supraveghere la sol, iar forța în sine nu ar avea capacitatea să organizeze o apărare.

Rusia spune „Nu”

Trump nu s-a angajat să trimită trupe americane în această formulă, indiferent de varianta aleasă.

Decizia privind structura finală a forței va depinde, probabil, de forma acordului de pace sau de încetare a focului, dacă negocierile avansează.

O provocare majoră în realizarea acestui plan este poziția Rusiei.

Înainte de debutul negocierilor de luni, ministerul rus de externe a respins ideea tragerii de trupe NATO pentru a susține un acord de pace.

„Optimism prudent” și multe necunoscute

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a indicat marți că principalul pilon al garanțiilor de securitate este o armată ucraineană puternică, bine echipată și cu standarde înalte.

El a mai spus că ar trebui să existe forțe de securitate, britanice, franceze, germane, turce și altele, pregătite să desfășoare operațiuni de asigurare în aer, pe mare și pe uscat, nu pe linia frontului, ci ca simbol politic pentru pacea în Ucraina.

Este posibil să se implementeze acest plan?

Jaroslava Barbieri, cercetătoare la Chatham House, a spus pentru CNBC că atmosfera discuțiilor a fost de „optimism prudent”, dar există multe necunoscute.

Ea a întrebat, de asemenea, cine va face ce, dacă vor fi desfășurate trupe, unde vor staționa și pentru cât timp, iar ce țări vor contribui.

Garanții de tipul articolului 5” al NATO

Pe termen lung, Ucraina ar putea primi garanții solide din partea aliaților din NATO.

Secretarul general al NATO a declarat că aderarea Ucrainei la Alianță nu este în discuție, însă se discută despre garanții de securitate similare Articolului 5 pentru această țară.

Articolul 5 din tratatul fondator al NATO stabilește apărarea colectivă, potrivit căruia un atac asupra oricărui membru este considerat atac asupra tuturor.

Aderarea Ucrainei la NATO rămâne un obiectiv strategic pentru Kiev, înscris în Constituție, însă se lovește de opoziția Rusiei și a unor state membre.

În declarațiile sale, oficialul a menționat că o garanție de securitate de o asemenea amploare ar putea fi oferită Ucrainei în locul aderării la NATO.

De ce sunt necesare garanțiile clare de securitate

Toate aceste detalii rămân neclare, iar pentru Ucraina garanțiile concrete de securitate sunt esențiale.

Experții în securitate avertizează că, dacă Kievul cedează teritorii din Donbas fără promisiuni clare din partea SUA, riscă un nou atac din partea Rusiei.

David Kramer, fost subsecretar de stat pentru afaceri europene și eurasiatice în administrația Bush, a discutat despre acest pericol într-un interviu acordat Politico.

El a spus că Vladimir Putin ar putea considera că poate revendica zonele din regiunile estice în absența unor termeni clari în garanțiile de securitate americane.

Nu cred că garanțiile de securitate neclare pot oferi Ucraina siguranța necesară, iar îngrijorarea că președintele poate accepta garanțiile într-o zi și le poate respinge a doua zi rămâne reală, a declarat Kramer, director executiv al Bush Institute.

Este crucial să se transmită Moscovei un semnal clar: un nou atac după încetarea luptelor ar declanșa reacții militare din partea alianței.

Obstacole în calea păcii

După discuțiile de la Casa Albă, fostul ministru de externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a spus pentru CNBC că Europa întâmpină în continuare dificultăți în a avea pârghii eficiente, iar blocul nu și-a găsit încă instrumentele necesare.

El a adăugat că Europa a cerut SUA să continue sprijinul, să solicităm armistițiul, să asistăm în staționarea trupelor, iar unii lideri au spus chiar că unele teritorii ucrainene ar putea fi pierdute, dar aceasta este realitatea. Nu pare însă Europa să-și exercite pe deplin puterea.

El a comentat că europenii par să accepte o poziție vulnerabilă, simțind că trebuie să-l mulțumească pe liderul american, fără să aibă alternative viabile.