Lipsa reformelor solide va menține deficitele ridicate, crescând astfel datoria publică și expunând România la vulnerabilități, conform unui raport CE

De la aderarea sa la Uniunea Europeană, PIB-ul pe cap de locuitor în România a crescut de la 44% din media UE la aproape 80% în 2024. Totuși, cu toate că recentele creșteri salariale, mai ales în sectorul public, au impulsionat veniturile și cererea internă, acestea au generat, de asemenea, deficite semnificative în buget și în contul curent, conform Raportului de țară al Comisiei Europene de anul acesta.

Raportul subliniază că infrastructura inadecvată, nivelul scăzut de cercetare și dezvoltare, precum și deficitul de personal calificat împiedică tranziția României către o producție cu valoare adăugată mai mare.

Sprijinul pentru sectorul privat și mediul de afaceri este esențial, potrivit autorilor raportului, pentru a permite României să adopte un nou model de creștere.

Până în prezent, România s-a bazat pe costurile reduse ale forței de muncă, dar o schimbare graduală către investiții în noile tehnologii și inovație ar fi benefică.

Vulnerabilitățile economice ale României s-au amplificat odată cu creșterea deficitului public și a deficitului de cont curent, conform raportului.

Cresterea cererii interne generate de fiscalitate a condus la o creștere a importurilor, care, împreună cu o cerere externă în scădere, a dus la extinderea deficitului comercial, sporind deficitul de cont curent la 8,4% din PIB.

În absența unei consolidări bugetare serioase și a unor reforme structurale solide, se așteaptă ca deficitul public și cel de cont curent să rămână la niveluri ridicate, ceea ce va duce la creșteri ale datoriei publice și va lăsa România expusă la schimbările în percepția investitorilor și la șocuri externe.

Reformele și investițiile necesare nu au fost implementate conform termenilor stabiliți.

Cheltuielile nete în România au crescut cu 19,9% în 2024, datorită majorărilor substanțiale ale salariilor din sectorul public (+21,5% față de 2023) și modificărilor în transferurile sociale, inclusiv pensiile (+19,5% față de 2023). Comisia estimează că în 2025 cheltuielile nete vor continua să crească cu 5,4%, depășind rata maximă de creștere recomandată de Consiliu.

Rata cumulată de creștere a cheltuielilor nete pentru 2024 și 2025 este estimată la 26,4%, ceea ce depășește din nou nivelul recomandat.

Unele reforme esențiale, precum revizuirea sistemului de impozite și taxe, nu au fost implementate până la termenul limită din 30 aprilie, conform Comisiei.

Rata de ocupare a persoanelor cu vârste între 20 și 64 de ani a crescut la 69,5% în 2024, dar rămâne în continuare printre cele mai scăzute din UE, cauzată de participarea scăzută pe piața muncii a unor grupuri precum femeile, tinerii, persoanele cu studii reduse, cei cu handicap și populația romă. De asemenea, mulți oameni activează în agricultură de subzistență sau lucrează la nivel transfrontalier.

Șomajul în rândul tinerilor a crescut iar aceste valori rămân printre cele mai ridicate din UE, pe lângă procentul semnificativ de tineri care nu sunt angajați și nu urmează educație sau formare.

Condițiile de finanțare pentru întreprinderile din România sunt dificile din cauza dimensiunii reduse a sectorului bancar.

Peste jumătate dintre antreprenori consideră că accesul la creditare bancară este costisitor, văzând în această limitare o barieră majoră în desfășurarea activităților economice. Din acest motiv, cea mai mare sursă de financiare pentru investiții rămâne cea internă (72% din total). Activele bancare în România reprezintă puțin peste 50% din PIB, semnificativ mai puțin în comparație cu alte economii din regiune și cu media Uniunii Europene.

Investițiile pentru întreținerea și îmbunătățirea infrastructurii de transport sunt insuficiente.

Rețeaua de transport din România este scurtă și densitatea sa este redusă în UE, din cauza unor investiții publice anterioare deficitare.

România se află printre țările UE cu cele mai lente progrese în construirea rețelei transeuropene de transport (TEN-T). Coridoarele de autostradă sunt încă insuficient dezvoltate, cu doar 997 km la finalul anului 2023, reprezentând doar 5,6% din rețeaua rutieră națională. Totuși, este de așteptat ca, cu ajutorul fondurilor din planul de redresare și reziliență, peste 400 de km de autostrăzi să fie construite până în 2026.

Infrastructura feroviară din România este extinsă, dar suferă din cauza viteză reduse și a tehnologiei învechite.

Aceasta conduce la întârzieri semnificative, făcând trenurile mai puțin atractive comparativ cu autobuzele și autocarele.

Deși există fonduri considerabile disponibile pentru proiecte feroviare din cadrul politicii de coeziune și al planului de redresare, progresele realizate până acum în implementarea lor au fost modeste. Este crucial să se continue implementarea priorităților stabilite, axându-se pe investiții în infrastructura feroviară, pe implementarea sistemului european de management al traficului feroviar și pe dezvoltarea transportului urban durabil.

Rezolvarea acestor deficiențe ar putea îmbunătăți timpul de navetă; în rândul țărilor UE, România are performanțe proaste, cu aproximativ 43% din forța de muncă petrecând zilnic peste 30 de minute făcând naveta.

Antreprenorii români se confruntă cu obstacole din partea reglementărilor. Aproape o sfert din companii investesc peste 10% din resurse în cerințele legale, o proporție mai mare decât în țările UE cu venituri mai mari, cum este Finlanda, și chiar decât în vecinele Bulgaria și Ungaria.

Incertitudinea fiscală și legislativă reprezintă o barieră pentru investiții.

România se află în competiție la nivel global pentru atragerea investițiilor străine directe, cu 90% dintre întreprinderi considerând incertitudinea cel mai mare impediment pentru investiții pe termen lung.

Asociațiile de afaceri subliniază că consultările publice în cadrul procesului legislativ sunt adesea superficiale, întrucât perioadele de consultare sunt foarte scurte, nu sunt prevăzute perioade de pregătire, iar structurile de dialog între sectorul industrial și guvern sunt absente. Aceste condiții determină companiile să își amâne investițiile. Asigurarea stabilității și predictibilității mediului investițional prin evitarea schimbărilor rapide de politică și prin aplicarea consecventă a legislației existente sunt vitale pentru sprijinirea productivității și competitivității.

Integrarea comercială a României în piața unică este sub media UE.

Un sistem fiscal echitabil, eficient, simplu și transparent este esențial pentru asigurarea predictibilității. Contribuția anuală a întreprinderilor mici și mijlocii la buget rămâne scăzută, fiind impozitate la rate preferențiale de 1% sau 3%, în funcție de criterii specifice.

Accesul la piața unică reprezintă o oportunitate pe care multe IMM-uri din România ar putea să o valorifice. În ultimele două decenii, comerțul cu bunuri a crescut semnificativ, dar integrarea comercială a României în piața unică este de 28% din PIB, comparativ cu 42% în UE în 2024.

Sistemul de achiziții publice necesită îmbunătățiri semnificative.

Sistemul de achiziții publice din România se confruntă cu provocări legate de transparență, eficiență și conformitate cu normele UE. România continuă implementarea reformelor, sprijinite de Mecanismul de redresare și reziliență, pentru a simplifica procedurile și a dezvolta capacitatea instituțională prin formarea specializată a funcționarilor publici.

Îmbunătățirile din 2023-2027 ar trebui să se concentreze pe: (i) profesionalizarea personalului pentru autoritățile contractante; (ii) asigurarea unor orientări clare și stabile pentru cererile de propuneri, oferind timp suficient pentru depunerea ofertelor calitative; (iii) alinierea cererilor de propuneri cu prioritățile de finanțare pentru IMM-uri.

Documentul complet poate fi accesat aici.