„Am primit sugestii de măsuri fiscale neobișnuite care nu se corelează”, afirmă liderul consultanților fiscali

„În anul 2024, veniturile fiscale au crescut cu aproximativ 17%, o cifră semnificativă având în vedere că economia a avansat cu doar 0.9% și inflația a rămas într-o singură cifră. Este evident că această creștere a veniturilor se datorează măsurilor adoptate în domeniul fiscal, deși cheltuielile, inclusiv salariile și asistența socială, au avut o creștere de 24-25%”, a afirmat joi liderul Camerei Consultanților Fiscali, Dan Manolescu, în cadrul conferinței „Retrospectiva fiscală a anului 2024 și modificări fiscale pe termen mediu și lung ‒ impactul lor asupra mediului de afaceri”.

Pe sectorul veniturilor, au fost implementate ajustări, însă aceste creșteri ale veniturilor generate de măsurile fiscale au fost depășite de creșterile cheltuielilor, afirmă Manolescu.

Conform reprezentantului CCF, veniturile provenite din taxe și contribuții sociale în primele trei luni ale acestui an sunt comparabile cu cheltuielile pentru salarii, pensii și dobânzi. „Practic, ne epuizăm toate veniturile adunate din taxe și contribuții doar pentru a acoperi salariile, pensiile și dobânzile. Aceste dobânzi, în continuare, cresc și nu sunt complet în controlul nostru, deoarece depind de condițiile pieței”, afirmă Manolescu.

În acest context, România trebuie să acționeze rapid, iar discuțiile politice actuale par să indice o înțelegere insuficientă a importanței momentului, ceea ce ar putea atrage sancțiuni din partea piețelor, susține Dan Manolescu.

Aceeași idee a fost exprimată și de liderul Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, care a subliniat urgența implementării unui pachet de reforme. „Trebuie să reducem deficitul bugetar și timpul nu mai este de partea noastră! Piețele financiare au pierdut răbdarea cu România. Nu putem să prezentăm un astfel de pachet în fața investitorilor, agențiilor de rating și Comisiei Europene. Relația cu Comisia este deja destul de fracturată și acest lucru trebuie să fie public”, a menționat Dăianu.

Dan Manolescu a făcut referire la propuneri pe care le-a auzit și care îi par „ciudate din punct de vedere logic”: „Am aflat despre o posibila creștere a impozitului pe profit de la 16% la 19% și a impozitului pe dividende de la 10% la 16%. Am înțeles că reducerea de taxe pentru capital – inițiată în 2016, cu impozit de 1% pentru microîntreprinderi și 5% pe dividende, era favorabilă. Oamenii au acceptat faptul că s-a redus plafonul pentru microîntreprinderi de la 1.000.000 lei la 100.000 lei. Ulterior, impozitul pe dividende a crescut de la 5% la 8%, ajungând acum la 10%”, explică Manolescu.

Practic, în actualele condiții, pentru cei cu microîntreprinderi, impozitarea a crescut de două ori față de cum era, iar pentru ceilalți contribuabili, ratele au crescut de patru ori. „Măsori de 16% pe profit și 10% pe dividende totalizează 26%. Dacă discutăm despre 16% la dividende și 19% pe profit, avem un total de 35%, de șase ori mai mult decât înainte. Nu cunosc alte impozite în România care să fi crescut atât de mult în acest interval. Se observă un efect de pendul ciudat – de la o taxe scăzută, ajungem la una de șase ori mai mare. Aceasta mi se pare excesivă”, avertizează Dan Manolescu.

Ceva nu pare să se conecteze logic, continuă Manolescu: „Dacă acum un an și jumătate am implementat impozitul pe cifra de afaceri sub pretextul că nu se plătește impozit pe profit la 16%, de ce am crede că la 19% contribuabilii se vor grăbi să plătească?”, se întreabă acesta.

În plus, o astfel de măsură nu va genera venituri în 2025, iar România are nevoie de resurse financiare în acest an.

Probabil că soluțiile se regăsesc în zona impozitelor indirecte, precum TVA și accize, crede consultantul fiscal. Este esențial ca lista noilor măsuri să fie publicată cât mai curând, deoarece timpul trece și lunile rămase din an sunt limitate, iar capacitatea de a genera venituri suplimentare în acest an diminuându-se rapid”, concluzionează Manolescu.