„Ne îndreptăm spre un moment în care vom trata cancerul la fel ca gripă”, afirmă un expert în Inteligența Artificială

În domeniul cercetării și inovării, se observă schimbări radicale. Tot mai mulți cercetători aleg să părăsească universitățile și să își înființeze propriile afaceri pentru a valorifica rezultatele studiilor lor, a declarat Riam Kanso, antreprenor britanic, într-un interviu.

Riam Kanso pare să fie puțin îngrijorată de multe aspecte, având în vedere că, în afară de teama unui conflict nuclear, alte probleme nu o preocupă foarte tare.

Originară din Liban, Kanso s-a mutat în Marea Britanie în 2008. A studiat la Universitatea din Oxford, obținând o bursă pentru un doctorat în neuroștiințe cognitive, urmat de un postdoctorat.

Tendința „savantului antreprenor”

Motivul pentru care Kanso a ales Marea Britanie nu a fost doar universitatea, ci și pasiunea pentru muzica rock, dorind să asiste la concerte ale trupelor legendare precum Black Sabbath.

După finalizarea studiilor, Kanso a lucrat ca manager de proiect la University College London, având roluri de legătură între mediul academic și industrie. A creat programul Conception X, care educă doctoranzii în transformarea cercetărilor lor în afaceri.

În ultimii șapte ani, programul a instruit 450 de echipe și a generat 150 de startup-uri în tehnologie avansată, cu un portofoliu total de 500 de milioane de lire, reprezentând valoarea companiilor sprijinite în obținerea finanțării. Conception X funcționează ca o organizație non-profit, neîncasând acțiuni de la start-up-urile cu care colaborează, beneficiind în schimb de suport de la guverne, universități, filantropi și investitori corporativi.

Kanso observă că conceptul de „savant antreprenor” a devenit tot mai popular. Acum, aproximativ 50% dintre studenți își exprimă dorința de a înființa o afacere, comparativ cu doar 4% în urmă cu opt ani.

Instituțiile de învățământ superior sunt acum evaluate nu doar pe baza rezultatelor științifice, ci și pentru impactul general pe care îl au. Inovația a devenit un criteriu esențial, iar cadrele universitare din conducere își oferă studenților oportunități mai mari de a participa la comercializarea cercetării, considerând-o o contribuție valoroasă.

Suveranitatea tehnologică, o miză pentru Europa

Programele de finanțare, cum ar fi Horizon Europe al Uniunii Europene, de 95,5 miliarde de euro, accentuează importanța comercializării rezultatelor cercetării. Aceasta coincide cu apariția unei generații de academicieni mai antreprenoriali decât cei din trecut.

De asemenea, liderii europeni sunt foarte concentrați pe asigurarea suveranității tehnologice, cu scopul de a permite dezvoltarea tehnologiilor de vârf, cum ar fi inteligența artificială și semiconductori, în cadrul lor, reducând astfel dependența de importuri.

Cu toate acestea, „savantii antreprenori” întâmpină provocări diferite față de cei care au dezvoltat software tradițional. „Nu mai poți să renunți la slujbă și să construiești în garajul părinților. Este necesar să faci parte dintr-o instituție de cercetare”, explică Kanso.

Companiile participante la programul Conception X se ocupă de diverse domenii, de la producerea de energie din sol la dezvoltarea de noi medicamente. Deși unele considerații pot părea neobișnuite, Kanso este optimistă, afirmând că „vom trata cancerul ca pe o gripă și vom putea extrage energie din orice.”

Cercetarea din universitățile europene concură cu cele din Statele Unite, ca Stanford și MIT, având totodată instituții renumite, precum Universitatea din Cambridge, Imperial College London, University College London, ETH Zurich și Universitatea Tehnică din Munchen.

Aceste instituții au oportunitatea de a genera afaceri de talie mondială, însă pentru a reuși, trebuie să îmbunătățească procesul de trecere a rezultatelor cercetării de la laborator la piață. Kanso subliniază că „cantitatea de cercetare care rămâne nevăzută în laboratoare este copleșitoare.”

Provocările financiare

Universitățile din Marea Britanie au fost criticate pentru că sunt prea zgârcite în ceea ce privește acțiunile pe care le obțin din companii și pentru că sunt lente în negocierile cu firmele asociate, întârziind astfel lansarea noilor afaceri. Anul trecut, universitățile de top au adoptat un ghid guvernamental pentru raportarea la firmele afiliate, ceea ce a condus la o reducere record a participației. Totuși, încă persistă discrepanțe regionale.

Decizia privind participația universităților în firmele create prin Conception X este lăsată la latitudinea acestora, dar doctoranzii primesc asistență în finalizarea contractelor.

O altă provocare importantă în acest ecosistem este obținerea de finanțare pentru perioada dintre încheierea grantului de cercetare și momentul în care se generează venituri din comercializarea drepturilor de proprietate intelectuală, o etapă denumită informal „vale a morții”.

Recent, Conception X a anunțat crearea unui fond de 600.000 de lire, destinat să faciliteze traversarea acestei perioade, banii provenind de la cercetători care lucrează acum la Google și DeepMind. Aceștia vor investi câte 40.000 de lire în diverse companii, investițiile urmând să fie convertite în acțiuni după o evaluare a companiilor în șase luni.

Succesul companiilor înființate în universități și centre de cercetare depinde de abilitatea Europei de a atrage mințile cele mai talentate, în concurență cu SUA și China. Marea Britanie a facilitat obținerea vizelor pentru specialiști în inteligența artificială și pentru absolvenții din domeniul științelor, anunțând o finanțare de 50 de milioane de lire pentru cercetători americani dispuși să se stabilească în Europa. Uniunea Europeană a lansat, de asemenea, programul „Alege Europa pentru știință”, iar Franța și Olanda au inițiat programe parallele.

Kanso subliniază o problemă importantă: investitorii sunt adesea reticenți să finanțeze proiecte aflate la început de drum, preferând inițiativele aflate deja în etape avansate. „Nimeni nu vrea să se implice în proiectele aflate în fază incipientă”, a declarat fondatoarea Conception X.