De ce românii sunt atât de nemulțumiți de viața lor? Proasta funcționare a instituțiilor duce la deteriorarea permanenta a situației

Dumitru Sandu, profesor la Facultatea de Sociologie a Universității București, a efectuat o analiză pe baza unui sondaj european și afirmă că „nemulțumirea este maximă în sudul Uniunii Europene și în fostele țări comuniste”. România se află în fruntea nemulțumirii, potrivit sociologului, care adună motivele într-un articol de opinie.

• „În întreaga Uniune Europeană, gradul de satisfacție cu viața personală scade proporțional cu dificultățile întâmpinate de gospodării în achitarea facturilor lunare”.
• Alți factori semnificativi contribuie la această stare.

Potrivit sondajului Eurobarometru din primăvara anului 2024 (EB 101.4), 34% dintre românii cu vârsta de 15 ani și peste erau nemulțumiți de viața lor. Acești nemulțumiți erau în continuare prezenți și în 2022 (conform Eurobarometru 95.3), însă atunci bulgarii și grecii se situau pe primele locuri în privința insatisfacției.

De ce s-a agravat situația în 2024? Aceasta este o întrebare pertinentă, având în vedere că anii 2024-2025 marchează mișcări sociale și electorale în România, cu un vot puternic pro-suveranist. S-a argumentat că această nemulțumire socială a fost fundamentul acestui tip de vot, dar sunt necesare argumente comparative bazate pe datele din sondaje. Aici, ne propunem să oferim o astfel de analiza. Scopul principal nu este de a explora relația dintre vot și nemulțumire, ci de a înțelege sursele acestei nemulțumiri în context european.

Ipoteza de bază sugerează că modul în care este administrată public viața a condus la o consolidare a unei culturi a nemulțumirii (Almond&Verba, 2015). În acest articol, vom realiza o analiză comparativă, plasând România în contextul Uniunii Europene, având convingerea că, fără comparații și contextualizări, înțelegerea va fi limitată.

Să începem cu o descriere a nemulțumirii referitoare la viața personală.

Context descriptiv al nemulțumirii

Întrebarea inițială a sondajului a fost: „În general, cât de mulțumit sunteți cu viața dumneavoastră?”. Cei peste 26.000 de respondenți au oferit răspunsuri pe o scală de la foarte mulțumit la foarte nemulțumit.

Media nemulțumiților în Uniunea Europeană era de 13%. În România, procentul celor nemulțumiți se ridica la 31%, cu un număr similar la bulgari, greci și est-germani. Astfel, nemulțumirea este concentrată în sudul Uniunii și în fostele țări comuniste, în timp ce satisfacția se află în nord, mai ales în Danemarca, Suedia, Finlanda și Irlanda.

Pentru România, din 2022 până în 2024, ponderea celor care se declară nemulțumiți a crescut. O grupă intermediară între cei foarte mulțumiți și cei foarte nemulțumiți este formată dintr-o combinație heterogenă de țări din Europa Centrală și vest.

Analiza nemulțumirii față de viață în funcție de țările Uniunii Europene (procentual)

Pentru a înțelege mai bine specificul regional al satisfacției în România, am utilizat o clasificare a statelor membre în cinci grupuri geo-culturale: Nord, Sud, Vest, Centru-Est și Estul UE (Sandu, 2009). România face parte din grupul țărilor Estice, împreună cu Bulgaria și Țările Baltice, care sunt relativ sărace și situate în extremitatea estică a Uniunii.

Clasificarea utilizată este în mare parte similară cu schema geografică a Națiunilor Unite, care distinge între Nord, Sud, Est și Vest în Europa. Clasificarea noastră privind satisfacția vieții în România segmentează țările Estice în Estice și Central-Estice (Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Croația). În cazul în care ne concentrăm pe originea nemulțumirii în raport cu viața de zi cu zi, cu care regiuni se aseamănă România?

Predictorii nemulțumirii populației

Geografic, România este parte a grupului țărilor estice din Uniunea Europeană, alături de Bulgaria și Țările Baltice. Totuși, profilul specific al insatisfacției românilor este diferit. Datele analizei din Tabelul 2, deși incomplete, sugerează că proasta funcționare a instituțiilor din România (Sandu, 2025) este una dintre principalele cauze ale nemulțumirii.

Cu cât românii se declară mai nemulțumiți de funcționarea instituțiilor, cu atât mai mare este probabilitatea ca insatisfacția lor în privința vieții să fie similară. Această tendință se manifestă și în alte părți din estul Uniunii Europene.

Un alt factor semnificativ descoperit este educația. Nemulțumirea pare să crească pe măsură ce nivelul de educație scade.

În Uniunea Europeană, satisfacția cu viața este, în general, mai scăzută pentru persoanele care au dificultăți la plată facturilor lunare.

Previziuni privind nemulțumirea față de viață în țara de interes și pe macroregiuni EU.

Este un model european de nemulțumire? Un astfel de model a fost identificat. Am rulat un model pe întregul set de date ale Uniunii, incluzând țările cu cele mai mari rate de insatisfacție ale populației (România, Bulgaria, Grecia, Germania de Est) și cele cu cea mai mare satisfacție (Danemarca, Olanda, Suedia, Finlanda). Chiar și în aceste condiții, insatisfacția din România rămâne ridicată.

Nativul european tipic care se simte nemulțumit de propria viață pare a fi slab sau mediu educat, cu acces limitat la internet și dificultăți financiare, aparținând clasei sociale inferioare, fiind relativ în vârstă și nemulțumit de democrația din țara sa.

Discuții finale

Pentru a reduce nemulțumirea cu viața de zi cu zi a românilor, cei din fruntea țării ar trebui să îmbunătățească funcționarea instituțiilor, să crească justiția socială și să ajusteze direcția în care se îndreaptă țara și Uniunea Europeană, în paralel cu reducerea cheltuielilor familiale. Aceste obiective nu pot fi realizate fără studii de specialitate și fără personal calificat ales în mod transparent.

Există un model european asociat cu fericirea/nemulțumirea legată de succesul în viață, în care se regăsesc, cu particularități, cultura românească. Ambele perspective trebuie considerate pentru elaborarea și implementarea politicilor publice de bunăstare socială.

Articolul a fost publicat inițial pe Contributors.ro.