„Este o formă de export din America”: Perspectivele criminaliștilor asupra creșterii atacurilor armate în școli din Europa

Un număr tot mai mare de atacuri armate în școlile europene a generat o presiune crescută asupra autorităților pentru a aborda o problemă care a fost în mod tradițional asociată în principal cu Statele Unite, conform unui raport Reuters, urmare a atacului recient comis de un tânăr în Graz, Austria.

Deși atacurile armate în masă sunt încă semnificativ mai frecvente în Statele Unite, Europa a înregistrat patru dintre cele mai severe atacuri din școli în acest secol, toate având loc în ultimii doi ani. Dintre acestea, un atac sângeros în Austria și altul în Suedia s-au înfăptuit chiar în acest an.

Incidentul din Graz a determinat politicienii să ceară măsuri mai stricte în ceea ce privește legislația referitoare la arme, similar cu reacțiile guvernului suedez după atacul de la liceul Campus Risbergska din Örebro, care a avut ca rezultat 11 morți.

„Atacurile armate în masă, inclusiv cele care au loc în școli, au fost considerate în mare măsură o problemă americană, dar acest lucru se schimbă. Numărul lor este în creștere în Europa și în alte regiuni ale lumii”, a avertizat Adam Lankford, specialist în criminalistică la Universitatea din Alabama.

„Acești atacatori observă ce fac alții”

Lankford subliniază că, potrivit declarațiilor făcute de atacatori și a istoriei căutărilor lor online, o parte a acestei creșteri în Europa este generată de atacuri de tip „copycat”, deseori inspirate de masacrele din Statele Unite, precum cel de la liceul Columbine.

„Este o formă de export din America. Acești atacatori observă comportamentele celorlalți și se produce un efect de bulgăre de zăpadă”, afirmă expertul.

Cercetările realizate între 2005 și 2010 de Lankford și un coleg au arătat că numărul atacurilor comise de indivizi în căutarea notorietății era de două ori mai mare în Statele Unite decât în alte părți ale lumii. Totuși, între 2017 și 2022, restul lumii a început să ajungă din urmă SUA.

Datele sugerează o creștere a proporției atacurilor armate din Europa comparativ cu trecutul.

Lankford subliniază că politicienii europeni ar putea avea mai multe uși deschise pentru a lua măsuri preventive în fața unor astfel de atacuri, decât omologii lor din Statele Unite, având în vedere rolul central pe care armele îl au în cultura americană.

Uniunea Europeană a lăsat reglementarea armelor și a platformelor sociale la latitudinea țărilor membre, iar recente atacuri mortale au dus la inițiative de implementare a unor reguli mai stricte în diverse state.

Măsuri adoptate în Europa după atacuri armate în școli

În Suedia, guvernul a convenit să îmbunătățească procesul de evaluare a solicitanților de permise de armă și să restricționeze utilizarea armelor semi-automate ca răspuns la atacul din Örebro.

Un raport al autorităților suedeze a relevat o creștere cu peste 150% a incidentelor violente și comportamentului amenințător în școlile gimnaziale și liceele din țară între 2003 și 2023.

În Finlanda, școlile organizează exerciții de baricadare a ușilor și strategii de ascundere în fața atacatorilor, după un incident grav în care un elev de 12 ani a împușcat mortal un coleg și a rănit alți doi. În plus, guvernul a propus sancțiuni mai severe pentru purtarea ilegală a armelor.

După un atac mortal cu cuțitul într-o școală primară din Zagreb, guvernul croat a instituit restricții de acces în școli și a cerut obligatorie prezența unor securiști.

Germania a implementat treptat măsuri mai riguroase în ceea ce privește deținerea de arme după incidentele din 2002 și 2009, și a interzis recent utilizarea cuțitelor cu deschidere automată (tip briceag) și a purtării acestora în locuri publice.

Republica Cehă a înăsprit legislația privind armele de foc după incidentul de la Universitatea Carolină

Dirk Baier, profesor de criminalistică la Universitatea de Științe Aplicate din Zürich, afirmă că măsurile mai stricte privind deținerea armelor au fost singura metodă prin care politicienii au putut demonstra că iau în serios problema.

„Vor exista cu siguranță rețineri din partea unor grupuri precum vânătorii sau trăgătorii sportivi, dar argumentele în favoarea unei legislații mai stricte vor avea o pondere mai mare”, adaugă el.

Reglementarea armelor a fost un subiect intens dezbătut în Republica Cehă, mai ales după atacul din decembrie 2023, când un student a împușcat mortal 14 persoane la Universitatea Carolină din Praga.

Cehia a adoptat obligativitatea ca comercianții de arme să transfere informații despre achizițiile suspecte și ca medicii să verifice permisele de armă ale persoanelor cu probleme psihologice.

Marea Britanie a demarat o anchetă publică în legătură cu un atac din Southport, unde trei fete au fost înjunghiate mortal anul trecut. De asemenea, serialul „Adolescence” de pe Netflix, o poveste despre un student acuzat de crimă, aduce în discuție problemele legate de cultura toxică online.

Macron propune restricții asupra accesului tinerilor la rețelele sociale

Recent, în Franța, președintele Emmanuel Macron a solicitat reglementări la nivelul Uniunii Europene pentru a interzice accesul copiilor sub 15 ani la platformele sociale, ca reacție la un atac mortal cu cuțitul într-o școală.

Motivul atacatorului din Graz este încă în investigare, dar poliția a descoperit că acesta era retras social și avea o pasiune pentru jocurile video de tip „shooter”, cu împușcături.

Majoritatea acestor atacuri sunt săvârșite de tineri, iar expertul Lankford afirmă că există un fenomen global al atacatorilor care caută notorietate pe care nu o pot obține în viața reală, un impuls care este parțial generat de rețelele sociale.

„Chiar dacă mulți dintre ei se așteaptă să moară, există un entuziasm legat de ideea de a lăsa o amprentă în urma lor”, concluzionează el.

Austria are reglementări mai permisive în privința armelor, iar președintele Alexander Van der Bellen a afirmat că legislația merită o analiză mai detaliată.

Politologul austriac Peter Filzmaier a menționat, pentru Reuters, că este probabil ca opinia publicului să susțină o întărire a reglementărilor privind deținerea armelor, deși o interdicție totală pentru persoanele private ar fi mai puțin realizabilă.