Negocieri discrete: Strategia SUA și UE împotriva lui Putin

Pe 4 februarie, în ziua deschiderii Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, președintele rus Putin s-a întâlnit cu liderul chinez pentru a anunța un parteneriat nou între cele două națiuni. Declarația comună sublinia că „prietenia” dintre China și Rusia nu cunoaște limite. Conform informațiilor din Occident, Xi a cerut lui Putin să amâne orice invazie până după Jocurile Olimpice, sugerând că planul rusesc de război avea un acord tacit din partea Chinei.

Ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice era programată pentru data de 20 februarie.

Occidentul dispunea de posibilitatea de a constrânge economia Rusiei, dar rămâne incert dacă avea voința necesară, conform lui Edward Fishman, autorul cărții „Chokepoints”, care descrie modul în care marile puteri s-au unit împotriva puterii economice a Rusiei.

Olaf Scholz și dorința sa de relații mai amicale cu Moscova

Hotărârea de a acționa depindea de liderii țărilor, dar nu toți erau dispuși să se confrunte cu „marele Urs”.

Cancelarul german Olaf Scholz, lider al Partidului social-democrat, era în favoarea unor relații mai apropiate cu Moscova. Anumiți membri influenți ai partidului și-au exprimat public opoziția față de sancțiunile impuse Rusiei. Cu toate acestea, Scholz a avut o poziție neclară: a evitat diplomația directă cu Moscova, dar a refuzat să trimită arme Ucrainei. Această reticență a afectat rapid imaginea Germaniei ca partener de încredere în Washington, așa cum a subliniat ambasadorul german Emily Haber într-o cablogramă trimisă la sfârșitul lunii ianuarie.

Progresele au fost realizate atunci când Scholz a vizitat Casa Albă în februarie, unde a pledat pentru „sancțiuni severie” în cazul unui atac din partea Rusiei. Într-o conferință de presă comună cu Biden, întrebările despre Nord Stream 2, un subiect controversat între Berlin și Washington, au fost adresate. Biden a afirmat că, în cazul unei invazii, „Nord Stream 2 nu va mai exista”. Scholz nu a confirmat, dar nici nu a negat această amenințare.

În spatele ușilor închise, oficialii au muncit din greu pentru a identifica obiectivele pachetului de sancțiuni financiare și tehnologice pentru a sancționa Rusia.

Primele bănci rusești gestionau 60% din depozitele populației, iar salariile erau în principal procesate prin Sberbank.

În contextul economic, alegerea obiectivelor de sancțiuni era evidentă. Cele două mari bănci din Rusia, Sberbank și VTB, subliniau aproape 60% din depozitele gospodăriilor și gestionau majoritatea salariilor din țară. Gazprombank, a treia bancă ca mărime, deținea o cotă de piață mai mică, dar era responsabilă pentru plățile din sectorul energetic. Impactul sancțiunilor financiare ar fi fost semnificativ dacă s-ar fi aplicat fiecărei bănci menționate.

În timp ce aceste negocieri continuau, Daleep Singh, consilier adjunct pentru securitate națională cu experiență la Goldman Sachs, a convocat liderii executivi americani pentru a-i pregăti de un posibil set de sancțiuni majore. Mulți directori au început să elaboreze planuri de urgență pentru a-și retrage afacerile din Rusia.

Pe 20 februarie, Biden a convocat o întâlnire de urgență a Consiliului Național de Securitate

Duminică, 20 februarie, Biden a organizat o întâlnire de urgență a Consiliului Național de Securitate, la care au participat Jake Sullivan, Tony Blinken, Janet Yellen, Bill Burns, Daleep Singh și alți oficiali importanți.

La Beijing, artificiile luminoase au sărbătorit închiderea Jocurilor Olimpice de iarnă, în timp ce tancurile rusești se pregăteau să avanseze spre Kiev.

Janet Yellen a declarat că pachetul de sancțiuni financiare era acceptabil, dar a evidențiat riscurile asociate cu Sberbank și VTB, care avea filiale financiare europene. „Cea mai prudentă abordare ar fi să interzicem Sberbank și VTB de la serviciile bancare pe teritoriul SUA, fără a îngheța toate activele”, a sugerat Yellen.

Pe 21 februarie, Putin s-a întâlnit cu consilierii săi de securitate, discutând despre recunoașterea independenței republicilor separatiste din Donețk și Lugansk, dar semnificația reală a întâlnirii era să indice iminenta acțiune militară.

„Singurii sfătuitori autentici ai lui Putin sunt figuri istorice precum Ivan cel Groaznic, Petru cel Mare și Ecaterina cea Mare”

După întâlnire, Putin a emis un decret pentru recunoașterea acestor republici și a ordonat trupei ruse să „mențină pacea” în Donbas, cu aprobarea consiliului de securitate.

Această unanimitate nu părea să conteze, întrucât șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, este adesea citat spunând că adevărații consilieri ai lui Putin sunt figuri istorice precum Ivan cel Groaznic, Petru cel Mare și Ecaterina.

Biden aștepta un răspuns din partea Europei: va susține UE sancțiunile?

O surpriză a venit din Germania, când Olaf Scholz a anunțat că a suspendat certificarea conductei Nord Stream 2, făcând astfel investiția de 11 miliarde de dolari inutilă.

Statele din estul UE, precum Polonia și Lituania, susțineau sancțiuni mai severe, pe când Grecia și Ungaria optau pentru o abordare mai prudentă.

Pe 24 februarie, înainte de ora 5:00, Putin a apărut pe ecranele TV din Rusia, anunțând o „operație militară specială” pentru a „demilitariza și denazifica Ucraina”. Imediat, rachetele au început să bombardeze aeroporturi și orașe din Ucraina, inclusiv Harkov, Kiev și Odesa.

Asigurările piețelor financiare și rezervele puterii ruse

Biden continua să se întrebe dacă Washingtonul ar trebui să impună sancțiuni celei de-a doua mari bănci ruse, VTB, care deținea o proporție considerabilă din sectorul bancar. Janet Yellen și-a exprimat scepticismul, având în vedere legăturile internaționale ale VTB.

În final, Biden a aprobat pachetul de sancțiuni, care prevedea închiderea conturilor asociate Sberbank în SUA și alte măsuri. Aceste instituții efectuează tranzacții de ordinul miliardelor de dolari zilnic.

În săptămânile anterioare invaziei, piețele financiare rusești au fluctuat, traderii având impresia că amenințările lui Biden nu se vor concretiza. Totuși, în 24 februarie, piața a intrat în picaj, iar rubla a atins un minim istoric.

Rusia continua să avanseze militar, provocând valuri de refugiați ucraineni și distrugând clădiri rezidențiale, în timp ce Zelenski a impus legea marțială și a declarat mobilizare generală.

În fața acestor evenimente, sancțiunile impuse păreau insuficiente. Scopul primordial de prevenire a invaziei rămânea un eșec. Chiar și cu luni de pregătiri și avertizări, Putin părea neafectat de acestea, afirmând că „America și aliații săi vor găsi mereu motive pentru a aplica mai multe sancțiuni, indiferent de situația din Ucraina”.

După anexarea Crimeei în 2014, sancțiunile și prăbușirea prețurilor petrolului au prejudiciat economia Rusiei. Totuși, guvernatorul băncii centrale a reușit să stabilizeze rubla prin măsuri rapide. Acest lucru a determinat Rusia să-și consolideze rezervele valutare.

În prezent, oficialii SUA s-au confruntat cu provocarea de a coopera cu Japonia, un membru crucial al G7, care nu a fost consultat la vremea respectivă.

Daleep Singh a contactat oficialilor japonezi și și-a cerut scuze, asigurându-se că Japonia va sprijini inițiativele de sancționare.

După o întâlnire a G7, aproape fără Japonia, o declarație a fost emisă, angajându-se să vizeze banca centrală a Rusiei, un act economic menit să zguduie piețele financiare și să schimbe radical percepția globală asupra Rusiei.