Sindicatele din învățământ anunță, după întâlnirea cu autoritatea centrală, că mișcările de protest vor continua până la atingerea obiectivelor, iar o eventuală grevă generală rămâne în discuție.
La finalul unei zile de protest de aproximativ șase ore, urmate de negocieri cu conducerea, liderii din învățământ au declarat că acțiunile vor continua până la realizarea obiectivelor, iar profesorii nu au de gând să cedeze presiunii. Principala cerere a celor trei federații majore este demisia ministrului Daniel David.
Câteva mii de cadre didactice s-au strâns în Piața Victoriei, apoi au pornit în marș spre Cotroceni și au menținut manifestațiile până în după-amiază. Reprezentanții FSLI, Spiru Haret și Alma Mater au fost primiți la dialog de către șeful statului, iar după discuții de aproximativ două ore au subliniat că o grevă generală nu poate fi exclusă.
Marius Nistor, liderul Spiru Haret, a afirmat că președintele a luat în seamă solicitările profesorilor, dar deciziile au fost amânate pentru o întâlnire viitoare.
Solicitările principale vizează demisia ministrului Daniel David, iar a doua țintă este abrogarea măsurilor din Legea 141. În ceea ce privește primul punct, întâlnirea nu a oferit un răspuns clar; despre al doilea, s-a propus o nouă întâlnire în aproximativ două luni, pentru a evalua impactul deciziilor guvernării Bolojan.
Conform liderului sindical, profesorii nu vor renunța la presiuni până la atingerea celor două obiective: protestele vor continua, iar posibilitatea unei greve generale rămâne pe masă.
Președintele nu a luat o poziție clară
Anton Hadăr, liderul Alma Mater, a criticat lipsa unui răspuns ferm din partea președintelui, întrucât cererea de demisie sau demitere a ministrului David nu a primit o hotărâre. El sugerează că, dacă ar fi existat o decizie clară, conducătorul ar fi acționat prompt.
Hadăr a reproșat, de asemenea, lipsa dialogului cu ministrul Educației, afirmând că nu au existat discuții în ultimele zile și că nu s-au clarificat aspecte precum finanțarea din fonduri disponibile sau perspectivele salariale, ceea ce ridică probleme serioase.
Protestele nu se vor soluza de la sine; acțiunile vor continua
Liderul Alma Mater a precizat că situația rămâne deschisă și tensionată; întâlnirile cu președintele vor continua peste aproximativ două luni, iar problema nu se va rezolva de una singură. El intenționează să ia legătura cu ministrul Daniel David pentru a clarifica demisia.
Liderii nu au detaliat cum vor continua pasii de protest, afirmând că vor consulta membrii de sindicat pentru decizii.
O deschidere de an școlar fără festivități, marcată de protestele profesorilor
La data de 8 septembrie 2025, deschiderea anului școlar a avut loc în numeroase unități fără ceremonialuri, marcând o premieră în ultimii 35 de ani. Peste 10.000 de profesori din întreaga țară au protestat aproximativ șase ore, întâi în Piața Victoriei, iar apoi în marș spre Cotroceni, traversând Podul Basarab.
Manifestația, organizată de FSLI, Spiru Haret și Alma Mater, a vizat criticarea modificărilor educaționale ce intră în vigoare odată cu începerea anului școlar: reducerea unor tipuri de burse, fuziuni ale unităților de învățământ și creșterea normei didactice.
Cele mai importante schimbări care intră în vigoare odată cu începerea școlii
Noul an școlar 2025-2026 începe luni, 8 septembrie, într-un context de reforme fundamentale în învățământul preuniversitar. Cursurile vor avea organizare pe module, cu perioade de activitate urmate de vacanțe; anul se încheie pe 19 iunie 2026. Legea 141/2025, cunoscută drept Legea Bolojan, aduce majorări ale normei de predare cu două ore pe săptămână, fuziuni de școli și creșteri ale numărului maxim de elevi, în timp ce unele burse sunt eliminate.
Conform Legii fiscale nr. 141/2025, norma didactică crește cu două ore pe săptămână, iar autoritățile susțin că elevii vor beneficia de o interacțiune sporită cu profesorii titulari, condiționată de simplificarea sarcinilor birocratice și introducerea/ extinderea orelor remediale, în special în învățământul primar.
507 școli comasate
Rețeaua educațională a fost reconfigurată în baza propunerilor venite din partea autorităților locale și a inspectoratelor; din aproximativ 850 de unități juridice aflate sub plafonul minim de elevi/preșcolari, 507 au fost reorganizate sau arondate altor structuri prin fuziuni sau reformări.
În același timp, limitele de elevi pe clasă au fost regândite; autoritățile susțin că majoritatea formelor nu depășesc limitele minime și maxime, astfel încât schimbări mari nu se vor produce. De exemplu, în învățământul primar-gimnazial s-au ajustat clasele cu 8–9 elevi, reprezentând aproximativ 0,5% din total. S-au eliminat, de asemenea, cazurile atipice din anii anteriori (clase cu 1–7 elevi la clasa a VIII-a) pentru a uniformiza oferta, conform afirmațiilor ministrului Daniel David.
Schimbări și la bursele elevilor
Guvernul a aprobat cadrul metodologic pentru bursele din învățământul preuniversitar, cu excepția liceelor militare. Se vor acorda numai patru tipuri de burse.
- merit – 450 lei/lună (până la 15% din elevii fiecărei clase, medie ≥ 9,00, aprobare de la diriginte); socială – 300 lei/lună (la cerere, pe criterii socio-economice/medicale, cumulabilă cu meritul); tehnologică – 300 lei/lună (pentru învățământ profesional/tehnologic, promovare integrală și 10 la purtare, cumulabil cu meritul și sociala); pentru mame minore – 700 lei/lună.
În anul școlar 2025-2026, bursele pentru olimpici au fost eliminate, cu valori cuprinse între 700 și 3.000 de lei.
Plata burselor se efectuează lunar de către unitățile de învățământ, până la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, iar în luna septembrie plata se face în octombrie.
Bursele pentru elevii din învățământul preuniversitar de stat vor fi finanțate din bugetul Ministerului Educației și Cercetării. Pentru 2025, suma necesară acordării burselor este estimată la peste 4 miliarde de lei.
