Parlamentul francez a demis prim-ministrul François Bayrou după ce acesta a cerut sprijin parlamentar pentru reforma bugetară.

Parlamentul francez nu i-a acordat lui François Bayrou votul de încredere pentru planul său de reducere a datoriei în creștere, o decizie ce amplifică criza politică și îl obligă pe președinte să ia în calcul numirea unui nou prim-ministru în mai puțin de doi ani.

François Bayrou, în vârstă de 74 de ani, preluase conducerea acum doar nouă luni. Acum este obligat să-și depună demisia, lăsând lui Macron spații de manevră reduse într-un context în care piețele sintetizează temerile privind situația fiscală a țării.

Împotriva învestirii s-au pronunțat 364 de deputați din opoziție, de la aripa dreaptă la cea stângă, în timp ce doar 194 deputați au susținut guvernul.

Nu aveți cum să ștergeți realitatea.

În mod surprinzător, Bayrou a solicitat un vot de încredere pentru a aduna sprijin parlamentar în jurul strategiei sale de reducere a deficitului, ce se află la aproape dublul pragului UE de 3% și într-un moment în care datoria publică a ajuns la 114% din PIB. Opoziția s-a arătat însă rezervată în privința reducerii cheltuielilor cu 44 de miliarde de euro în 2026, în contextul în care francezii vor desemna succesorul lui Macron în 2027.

Macron ar putea nominaliza drept prim-ministru un reprezentant al formațiunii sale centristă sau un conservator, dar o astfel de alegere ar însemna reluarea unei strategii care nu a putut crea o alianță durabilă. O altă opțiune este orientarea către stânga, desemnând un socialist moderat sau un tehnocrat.

În niciunul dintre scenarii nu pare probabil să se formeze o majoritate parlamentară capabilă să susțină noul guvern. Înainte de vot, ministrul Finanțelor a spus că orice nou executiv va dilua, de la sine, obiectivul de reducere a deficitului.

Macron ar mai putea convoaca alegeri anticipate, însă, deocamdată, nu a răspuns solicitărilor venite din partea formațiunilor de extremă-dreaptă și de extremă-stângă privind dizolvarea Parlamentului.

Cea mai stringentă misiune a viitorului executiv va fi adoptarea bugetului prin Parlament, o sarcină identică cu provocarea cu care s-a confruntat Bayrou.

„Aveți puterea de a demite guvernul, dar nu aveți puterea de a șterge realitatea. Realitatea va continua să dea semne de insistență: cheltuielile cresc în continuare, iar povara datoriei, deja greu de suportat, se va înăspri”, a avertizat Bayrou înainte de vot, adăugând că „supraviețuirea” Franței este în joc.

Perspective dificile pentru finanțarea statului.

Franța deține cel mai mare deficit raportat la PIB din aria euro, iar agențiile de rating se pregătesc să reevalueze ratingul AA- cu perspectivă negativă pe 12 septembrie, urmate de analizele Moody’s și S&P Global în octombrie și noiembrie. O potențială retrogradare ar complica accesul la finanțarea în condiții de dobânzi reduse și ar accentua dilema datoriei.

Conducerea către reforme nu consideră că anticipatele ar rezolva criza; discuțiile cu socialiștii vor fi necesare, potrivit unor surse apropiate de președinte.

Contra-bugetul propus de socialiști prevede o taxă de cel puțin 2% pe averile de peste 100 de milioane de euro, generând aproximativ 22 de miliarde de euro, o idee greu de aliniat cu agenda pro-business a administrației lui Macron.

Două surse apropiate de gândirea lui Macron indică faptul că alegerile anticipate nu par a rezolva criza, iar continuarea discuțiilor cu socialiștii va fi esențială pentru găsirea unei soluții.

Nemulțumirile ar putea răbufni în stradă. Un episod protestatar numit „Bloquons Tout” îndeamnă francezii să iasă în stradă miercuri, iar sindicatele se pregătesc pentru mitinguri în săptămâna următoare.