Bolojan promovează creșterea vârstei de pensionare. Ce vârstă de pensionare reală au românii și cum ne poziționăm în clasamentul UE privind durata carierei.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a atras atenția, într-o intervenție de luni seară, asupra necesității majorării vârstei de pensionare pentru a evita nesustenabilitatea fondului de pensii.

Este nevoie de o forță de muncă mai mare în piața activă, motiv pentru care se propune creșterea vârstei de pensionare astfel încât persoanele între 50 și 65 de ani să rămână în câmpul muncii într-o proporție mai ridicată. Fără această măsură, sustenabilitatea sistemului de pensii poate fi compromisă iar viitorul generațiilor viitoare nu trebuie să fie pus în pericol.

În România, vârsta medie de ieșire la pensie în anul precedent a fost de 59,5 ani, bărbații pensionându-se cu 0,8 ani mai târziu decât femeile, iar locuitorii din mediul rural ajungând la aceeași dată cu 0,5 ani mai târziu decât cei din urban. Desigur, această medie este influențată de pensiile speciale, de handicap sau de boală.

La nivel mondial, Japonia rămâne țara cu cea mai mare vârstă de pensionare: 68,2 ani pentru bărbați și 66,9 ani pentru femei.

România numără peste 770.000 de pensionari sub vârsta de 65 de ani, conform datelor INS, un număr ce depășește populația Iașului, cel mai populat județ din țară.

Este clar că românii au cea mai scurtă perioadă dintre intrarea pe piața muncii și ieșirea la pensie în cadrul UE, puțin peste 32 de ani.

România ocupă ultimele poziții în Europa după durata activității profesionale; acum două decenii situația era similară cu nordicii. În Finlanda, vârsta efectivă de pensionare depășește 61,5 ani.

Situația fondurilor de pensii este dificilă în multe țări, nu doar în România. Majoritatea statelor europene au în vedere majorarea vârstei de pensionare ca răspuns la creșterea speranței de viață, îmbătrânirea populației și presiunea asupra bugetelor, potrivit OCDE.

Conform unei organizații internaționale care reunește 38 de state dezvoltate, până în 2060 vârsta medie de pensionare în UE se va apropia de 67 de ani, iar mai multe țări ar urma să ajungă la 70 de ani sau mai mult. Multe state UE au adoptat reforme sau planuri de creștere treptată a vârstei legale de pensionare pentru a menține sustenabilitatea sistemelor pe fondul îmbătrânirii populației și a scăderii forței de muncă.

Potrivit Eurofound, aproape toate statele membre UE au ajustat sistemele de pensii, în special prin creșterea vârstei legale de pensionare și limitarea pensionării anticipate, pentru a se adapta la o forță de muncă ce îmbătrânește rapid.

Franța – un exemplu emblematic în reforma vârstei de pensionare.

În 2023, guvernul francez a adoptat o reformă controversată ce a majorat vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani, generând proteste pe scară largă și ample dezbateri publice.

Problema este atât de disputată încât noul premier, François Bayrou, a reluat negocierile privind reforma în 2025, din cauza instabilității politice și a nemulțumirii publice.

Germania – un exemplu în evoluția vârstei de pensionare.

Germania își Crește treptat vârsta de pensionare: până în 2031 va urca de la 65 la 67 de ani, în principal ca răspuns la schimbările demografice.

În 2025, cei care se pensionează vor trebui să aștepte până la 66 de ani și 4 luni, iar ulterior vor exista alte ajustări. Aceste reforme fac parte din eforturile de a echilibra sistemul de pensii pe măsura îmbătrânirii populației, iar creșterea numărului de pensionari pune presiune pe buget.

Danemarca – un alt caz relevant.

Danemarca a aprobat recent creșterea vârstei de pensionare de la 67 la 70 de ani până în 2040.

Vârsta de pensionare este ajustată în funcție de speranța de viață, așa că este posibil să urmeze noi majorări. Deși guvernul susține că această măsură asigură sustenabilitatea bunăstării, creșterea a provocat proteste ample și opoziție sindicală.

Danemarca are o populație de aproximativ 6 milioane de locuitori, dintre care aproximativ 713.000 au vârste între 60 și 69 de ani, iar aproape 580.000 sunt între 70 și 79 de ani, conform datelor oficiale ale Oficiului de Statistică.

Italia – reformele în vigoare.

Vârsta de pensionare din Italia este planificată să ajungă la 67 de ani și 3 luni în 2027, apoi la 69 de ani și 6 luni în 2051, în funcție de evoluția speranței de viață. În plus, regulile pentru pensionarea anticipată devin mai stricte, iar stimulentele pentru menținerea oamenilor în muncă sunt ajustate.

Spania – creștere treptată a vârstei de pensionare.

Spania urmărește să ajungă la o vârstă standard de 67 de ani până în 2027, cu o ajustare suplimentară față de 2024. Cei cu 38 de ani și 3 luni de contribuții se pot pensiona la 65 de ani, în timp ce cei care nu au atins acest prag vor trebui să aștepte până la 66 de ani și 8 luni.

Finlanda – reforme persistente.

Finlanda menține creșterea treptată a vârstei de pensionare în urma reformelor din 2005 și 2017. În 2024, vârsta minimă de pensionare variază între aproximativ 63 și 65 de ani în funcție de anul nașterii; de exemplu, persoanele născute în 1961 pot ieși la pensie la 64 de ani și 9 luni. Până în 2027, vârsta de pensionare urcă cu trei luni pentru fiecare generație viitoare.

Începând din 2030, vârsta de pensionare va fi corelată cu speranța de viață. Pe măsură ce longevitatea crește, generațiile mai tinere vor avea o vârstă de pensionare mai mare, menținând echilibrul între anii de muncă și cei petrecuți la pensie.