Fotografie: Unul dintre cele mai sacre locuri ale lumii devine cadrul unui mega-proiect de lux, provocând reacții și controverse.

Un sit venerat de evrei, creștini și musulmani, care de-a lungul veacurilor a atras pelerini în căutare de experiențe spirituale, este în prezent în centrul unei dispute despre transformarea lui într-un amplu proiect turistic.

Numit local Jabal Musa, Muntele Sinai se află în Peninsula Sinai, în Egipt, între Marea Mediterană și Marea Roșie, reprezentând nu doar o formă geografică impresionantă, ci și un simbol al revelației divine.

Pentru credincioșii creștini, muntele este asociat cu momentul în care Moise ar fi primit Poruncile; în islam este văzut ca un loc sfânt, iar tradiția spune că Moise s-ar fi întâlnit cu Allah aici. În zonă își are originea și tribul beduin Jebeleya.

În prezent, situl izolat, parte a Patrimoniului Mondial UNESCO și gazdă a Mănăstirii Sfânta Ecaterina din secolul al VI-lea, administrată de Biserica Ortodoxă Greacă, este în centrul unui conflict după ce autoritățile egiptene au anunțat proiecte de dezvoltare cu hoteluri de lux, vile și spații comerciale.

Proiectul turistic, demarat în ciuda criticilor

În 2021, statele egiptel au lansat un amplu program de transformare turistică finanțat de stat. Planul prevede deschiderea de hoteluri, cabane ecologice, un centru extins pentru vizitatori, extinderea aeroportului local și instalarea unei telecabine către Muntele Moise.

Autoritățile au afirmat că proiectul va oferi facilități turistice complete, va stimula dezvoltarea orașului Sfânta Ecaterina și a regiunii înconjurătoare, păstrând în același timp caracterul ecologic și peisagistic al locului, iar echipei de lucru le vor asigura cazare.

În 2023 UNESCO a exprimat îngrijorare și a cerut oprirea lucrărilor, evaluarea impactului și elaborarea unui plan de conservare; guvernul a continuat, promovând proiectul ca pe un dar al țării pentru întreaga lume și pentru toate religiile.

UNESCO subliniază valoarea universală a sitului, menționând că peisajul montan înconjurător oferă un fundal potrivit pentru mănăstire, iar amplasarea pare să demonstreze o legătură deliberată între frumusețea naturală, izolare și angajamentul spiritual al oamenilor.

În prezent, lucrările par să fie suspendate temporar din motive financiare; Câmpia el‑Raha, cu vedere spre Sfânta Ecaterina, a fost deja afectată, în timp ce construirea de noi drumuri continuă.

În luna iulie, World Heritage Watch a adresat o scrisoare deschisă către Comitetul Patrimoniului Mondial solicitând includerea zonei Sfânta Ecaterina în Lista patrimoniului mondial în pericol.

Activiștii au contactat și Regele Charles, patronul Fundației Sfânta Ecaterina, care strânge fonduri pentru conservarea și cercetarea patrimoniului mănăstirii, inclusiv a colecției de manuscrise creștine antice; regele a descris situl ca o mare comoară spirituală ce trebuie păstrată pentru generațiile viitoare.

Acest megaproiect nu este primul din Egipt care atrage critici pentru lipsa de sensibilitate față de istoria națională, însă guvernul consideră că seria de proiecte mari este esențială pentru revigorarea economiei aflate în declin.

Țara care s-a opus vehement planurilor Egiptului

Mănăstirea Sfânta Ecaterina, situată la poalele Munților Moise și Sinai, în Peninsula Sinai, se află pe locul unde se spune că Moise a văzut Rugul Aprins și reprezintă una dintre cele mai vechi mănăstiri creștine din lume. A fost înființată între 527 și 565 d.Hr. de împăratul bizantin Iustinian și este în prezent administrată de Biserica Ortodoxă Greacă.

În 2025, autoritățile egiptene au decis să recunoască terenurile mănăstirii drept proprietate de stat, o hotărâre care a stârnit reacții atât din partea Bisericii Ortodoxe, cât și din partea statului grec, alimentând îngrijorări privind viitorul comunității beduine tradiționale.

Arhiepiscopul Ieronymos al II-lea al Atenei, liderul Bisericii Greciei, a denunțat imediat această decizie.

„Proprietatea mănăstirii este confiscată și expropriată. Această lăcaș spiritual al ortodoxiei și elenismului se află acum în fața unei amenințări existențiale”, a afirmat el într-un comunicat.

Într-un interviu rar, arhiepiscopul Damianos, care a condus mult timp mănăstirea, a calificat decizia drept „o lovitură gravă pentru noi… și o rușine”.

Patriarhia Ortodoxă Greacă din Ierusalim a subliniat că locul sfânt — sub jurisdicția ecleziastică a acesteia — a primit garanții de protecție, iar tradiția menționează un sanctuar de pace între creștini și musulmani, precum și un refugiu într-o lume adâncită în conflicte.