La Bruxelles, datoria unui stat vecin alimentează îngrijorarea politică: semnalăm câteva derapaje minore.
Într-un context internațional extrem de tensionat la începutul lunii septembrie, criza politică din Franța nu atrage toată atenția în Europa, în ciuda impactului său; demiterea guvernului celei de-a doua economii a UE rămâne un subiect despre care se discută intens.
În weekend a avut loc un atac major asupra Kievului, iar tensiunile comerciale și planurile de sancțiuni împotriva Rusiei amplifică riscurile potențiale. Totuși, o singură figură analizează situația din Franța cu o privire atentă: comisarul european pentru Afaceri Economice, Valdis Dombrovskis; responsabil de regulile de guvernanță și de Pactul de stabilitate reformate în 2024, el examinează cu atenție finanțele Hexagonului.
O traiectorie de respectat
Săptămâna trecută, el s-a întâlnit la Paris cu Pierre Moscovici, președintele Curții de Conturi, care i-a oferit o imagine clară a evoluției. Deficitul bugetar pentru acest an se estimează în jur de 5,4% din PIB, iar perspectiva pentru 2026 într-un context volatil rămâne neclară.
În iunie, comisarul leton i-a sugerat Parisului un rezultat totuși satisfăcător pentru menținerea traiectoriei de ajustare prezentate la Bruxelles, menționând că există mici abateri. El a precizat că, dacă aceste deviații devin riscuri confirmate, vor fi luate măsuri pentru corectarea traiectoriei.
Un înalt oficial al Comisiei a subliniat vinerea trecută că, deocamdată, piețele nu sancționează excesiv instabilitatea politică din Franța. Joi, autoritățile de la Bercy au plasat cu ușurință 11 miliarde de euro în obligațiuni pe termen lung, iar randamentul la maturitatea de 30 de ani a atins niveluri apropiate de cele din 2009.
Oficialul avertizează că, în anumite crize, situația poate scăpa de sub control, iar dobânzile pot crește brusc într-un ritm irațional. În această toamnă, principalele agenții de rating vor decide asupra datoriei Franței, iar pentru Fitch decizia ar putea sosi chiar în acea perioadă.
La Bruxelles, o altă chestiune ridică semne de întrebare: contribuția Franței la bugetul european. Pozițiile reconciliante între François Bayrou, un politician cu identitate puternic europeană, și Marine Le Pen în favoarea reducerii contribuției franceze provoacă neliniște în cercurile UE.
Un calcul părtinitor
La Comisie este criticat acest indicator aparent al contribuției nete (contribuțiile brute minus fondurile returnate de UE), despre care se spune că nu reflectă realitatea. În evaluare, se arată că în calcul intră rambursările orientate geografic, cum ar fi PAC sau politica de coeziune, dar nu fondurile alocate pe criteriul excelenței.
Ca exemplu, uzinele de baterii Verkor și ACC din Franța ar urma să primească sute de milioane, iar avantajele invizibile ale apartenenței la UE sunt aduse în discuție. Dezbaterea este în plină desfășurare și riscă să înăsprească poziția Franței în negocierile privind viitorul cadru bugetar 2028–2034.
Parlamentul Franței nu i-a acordat luni premierului François Bayrou votul de încredere pentru planul său de reducere a datoriei publice, ceea ce intensifică criza politică și îl plasează pe președinte într-o poziție de a căuta un al cincilea prim-ministru în mai puțin de doi ani.
