Curtea Supremă a Statelor Unite validează viziunea administrației Trump privind raidurile dure îndreptate împotriva imigranților.

Într-o decizie recentă, Curtea a permis ca forțele federale să continue raidurile din California de Sud destinate deportărilor pe criterii legate de rasă sau de limbă; o opinie separată a unui magistrat avertizează că această linie de politică poate transforma comunitățile latino-americane în ținte la orice moment.

Instanța a aprobat de asemenea suspendarea temporară a ordinului care interzice opririle sau reținerile pe motive de rasă, etnie sau limbă (de exemplu persoana poate vorbi spaniolă sau engleză cu un accent) fără suspiciuni rezonabile despre statutul ilegal.

Administrația a promis rapid că va menține patrulele mobile.

Trei judecători liberi au exprimat public dezacordul în opinia lor disidentă, criticând abordarea majorității. Judecătoarea Sonia Sotomayor subliniază faptul că politica guvernului poate permite arestări ale muncitorilor latino-americani, indiferent de statutul lor, în orice moment, ceea ce reprezintă o preocupare pentru libertățile noastre constituționale.

Proces colectiv intentat la Los Angeles

Un proces în fața unei instanțe federale din Los Angeles acuză autoritățile de utilizarea patrulelor mobile conduse de agenți înarmați, care interoghează și rețin persoane pe baza profilului rasial, inclusiv câteva persoane latino-americane, dintre care unele sunt cetățeni americani.

Judecătoarea districtuală Maame Frimpong a stabilit în 11 iulie că acțiunile administrației au probabil încălcat protecția oferită de al patrulea amendament împotriva perchezițiilor și confiscărilor nejustificate.

Martorii au relatat cum persoane cu pielea închisă au fost oprite sau trase de către membri ai forțelor neidentificați, brusc și cu o demonstrație de forță, fiind obligate să răspundă la întrebări despre identitatea lor.

Ordonanța emisă de judecătoare a fost aplicată în jurisdicția instanței, care cuprinde o masă semnificativă din sudul Californiei.

Decizia de urgență a Curții a fost scurtă, emisă fără explicații detaliate, o procedură obișnuită pentru situații de urgență, dar a provocat confuzie în instanțele inferioare și a atras critici.

Componența Curții este în mare parte conservatoare, 6 la 3.

Procurorul general al SUA, numit de administrația Trump, a descris decizia ca o victorie semnificativă, afirmând pe rețelele sociale că ofițerii de imigrare pot continua patrulele în California fără supraveghere judiciară excesivă.

În cadrul deciziei, judecătorul conservator Brett Kavanaugh a declarat că apartenența etnică aparentă nu poate constitui, singură, un motiv rezonabil de suspiciune, dar poate conta în evaluare alături de alți factori relevanți.

Un document redactat de Departamentul de Justiție apără profilarea ca un obiectiv rezonabil într-o regiune în care se estimează că aproximativ 10% din rezidenți ar fi ilegali.

Curtea Supremă, de partea lui Trump

Administrația Trump a solicitat frecvent Curții Supreme să autorizeze continuarea politicilor, în ciuda deciziilor instanțelor inferioare care le-au contracarat.

Curtea l-a sprijinit pe Trump în majoritatea acestor cazuri, permițând deportări în țări străine decât cea de origine și să revoace statuturi temporare acordate anterior pentru sute de mii de imigranți.

Trump a câștigat alegerile din anul anterior pentru un al doilea mandat, sprijinind promisiuni de expulzări la un nivel record; raidurile au alimentat teroare în comunitățile de migranți, au declanșat proteste și au dat naștere la numeroase procese împotriva tacticilor agresive folosite de agenții mascați.

În mai, Stephen Miller a cerut ca ICE să intensifice expulzările, stabilind un obiectiv zilnic de 3.000 de arestări.

Trump a trimis trupe din Garda Națională și pușcași marini în Los Angeles în iunie, ca răspuns la proteste împotriva raidurilor, marcând o utilizare fără precedent a forței militare pentru a susține poliția civilă.

Oficialii locali și guvernatorul California, Gavin Newsom, au contestat desfășurarea trupelor, calificând decizia drept ilegală și afirmând că aceasta nu reduce tensiunile, dimpotrivă.

Judecătoarea Frimpong a emis o ordonanță de restricție temporară care interzice opririle sau arestările pe baza rasei, limbii, a prezenței într-un loc sau a tipului de muncă pentru a stabili suspiciunea rezonabilă de ilegalitate.

Curtea de Apel a SUA pentru al IX-lea circuit, având sediul în San Francisco, a refuzat la 1 august să ridice ordinul emis anterior de Frimpong.

În cadrul procesului, unul dintre reclamanți, Jason Gavidia, a declarat că agenții l-au maltratat după ce nu i-au crezut declarațiile despre cetățenia sa, și i-au cerut să dezvăluie numele spitalului unde s-a născut.