Bolojan afirmă că reforma pensiilor magistraților este în acord cu cadrul constituțional; iată cum gestionează întrebarea privind demisia dacă Curtea Constituțională decide altfel.

Prim-ministrul Ilie Bolojan susține că prevederile din pachetul de reforme referitor la pensiile magistraților sunt conforme cu normele constituționale.

Întrebat luni seară într-un interviu la TVR dacă ar demisiona în cazul unei decizii contrare a CCR, Bolojan a răspuns că vor aștepta hotărârea Curții Constituționale.

Șeful Guvernului a precizat că proiectul își menține statutul în raport cu Constituția, fiind orientat după deciziile anterioare ale Curții și așteptând verdictul acesteia.

El a subliniat importanța legitimității Executivului de a adopta măsuri care pot aduce corecții și în alte domenii.

Bolojan a afirmat că această reformă aduce echitate și normalitate în raport cu ceilalți angajați din țară și cu persoanele care ies la pensie în condiții normale, iar nivelul pensiilor în zona magistraturii este semnificativ mai mare.

Premierul a apreciat în plus că este esențial să se respecte planul inițial.

Iată alte observații ale lui Ilie Bolojan referitoare la modificările care vizează magistrații:

• Mi s-a părut că deciziile sunt corecte și transparente față de cetățeni și de partenerii de coaliție; atunci când îți asumi o responsabilitate importantă într-un context dificil, este necesar să respecți planul stabilit și să asiguri îndeplinirea condițiilor pentru rezultate, evitând să ocupi un post degeaba. Având în vedere că nu mai sunt îndeplinite aceste condiții, menținerea în funcție poate echivala cu înșelarea încrederii cetățenilor sau a partenerilor. Dat fiind că procedura de asumare a răspunderii s-a finalizat iar Parlamentul nu a propus prelungiri ale perioadei, am luat în considerare propunerile care nu au influențat în esență proiectul; acesta a fost adoptat și așa cum știți Curtea urmează să se pronunțe în perioada următoare.

Schimbările Guvernului în sistemul pensiilor speciale

Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pentru legea care reglează condițiile de pensionare ale magistraților, una dintre cele cinci legi adoptate prin această procedură.

Proiectul a atras reacții dure în sistemul judiciar și a declanșat proteste în instanțe și parchete, prin suspendarea activității.

Până în 2036 există norme tranzitorii care vor mări treptat vârsta de pensionare cu 1 an și 6 luni în fiecare an; din 2036, vârsta de pensionare va fi 65 de ani.

Proiectul privind modificările pensiilor magistraților include următoarele schimbări:

• Vârsta de pensionare va corespunde vârstei standard din sistemul public, respectiv 65 de ani; pentru a beneficia de pensie, magistrații vor avea nevoie de 35 de ani vechime; în prezent pragul este de 25 de ani; pensia nu va depăși 70% din salariul net; pentru magistrații aflați în funcție, creșterea treptată a vârstei va continua până în 2036 prin adăugarea anuală a 1 an și 6 luni; pensionarea anticipată rămâne posibilă cu 35 de ani vechime, iar dacă nu s-a împlinit 65 de ani se aplică o penalizare anuală de 2% până la atingerea vârstei standard.

Dacă proiectul trece de CCR, noile reguli vor intra în vigoare începând cu 1 octombrie 2025.

Înalta Curte de Casaţie și Justiție a decis să sesizeze CCR cu privire la această lege.

Sesizarea ICCJ privind neconstituționalitatea legilor care reglează pensiile speciale pentru magistrați, pentru care guvernul și-a asumat răspunderea, va fi discutată de CCR la 24 septembrie, potrivit anunțului Curții.