Reportaj: Cazul unei școli dintr-un județ vulnerabil, care a atras finanțări europene pentru a inspira elevii să termine cel puțin opt clase și să descopere oportunități noi în viață, diferite de ceea ce au văzut acasă.

În Curcani, o comună din Călărași cu aproximativ 5.300 de locuitori, dintre care peste 462 sunt în căutarea unui loc de muncă cu salariu minim, dascălii marchează începutul anului școlar prin rezultatul propriei lor munci: au obținut fonduri europene de aproximativ 250.000 de euro destinate elevilor, pentru a le oferi un avantaj în fața generației părinților lor.

Curcani se află la 50 de kilometri de București și la 13 kilometri de Oltenița. Cadrele didactice au reușit să acceseze fonduri externe de peste 250.000 de euro pentru a stimula prezența elevilor, iar această evoluție survine pe fondul faptului că, în comparație, România a pierdut 718 milioane de euro din PNRR din cauza neimplementării proiectelor inițiale, potrivit Ministerului Educației în luna august.

462 de persoane în căutarea unui loc de muncă

În Curcani, locuiesc aproximativ 5.300 de adulți și copii, conform recensământului efectuat în timpul pandemiei. Sunt localnicii care nu au părăsit zona spre oraș sau în afara țării.

Din cauza lipsei locurilor de muncă în zonă, mulți fac naveta zilnic spre București, folosind trenul sau microbuzul. Lucrează în servicii precum curățenie sau în fabrici de panificație; alții pot munci zilnic în sat ca zidari, în sere de legume sau la magazinele din comună, unde se poate cumpăra shawarma la aproximativ 12 lei. Dintre acei oameni, câțiva sunt profesori, iar alții au lucrat în corporații, potrivit afirmațiilor viceprimarului Dorel Nica.

Primăria a transmis în iulie către AJOFM o listă cu 462 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, adică toți cei care și-au declarat situația de șomaj.

Mai mult decât salariul minim

Profesorii din Curcani luptă împotriva abandonului școlar pentru a genera schimbări în comunitate. Ei au învățat pe cont propriu să redacteze proiecte și au reușit să atragă finanțări europene în ultimii opt ani.

Scopul este să motiveze elevii să finalizeze cel puțin opt ani de studiu, cu perspective să continue la liceu sau într-un program profesional, iar în final să aibă un venit lunar peste salariul minim — în prezent în jur de 2.500 de lei net.

„Dorim ca să vadă că lumea poate fi diferită de ceea ce au cunoscut acasă”, explică profesoara de limba română Valentina Neagu, în vârstă de 43 de ani, originară din Curcani.

Renunțarea la învățământ a devenit o moștenire în familie. „De-a lungul anilor, mulți au terminat doar opt clase”, explică profesoara. Zece dintre părinții elevilor au studii superioare.

După schimbările din perioada post-revoluționară, multe fabrici din județul Călărași nu au rezistat pe piața capitalistă. Pentru oamenii afectați de acea tranziție, educația nu a fost o prioritate.

Călărași, în rândul județelor cele mai sărace din România

Județul Călărași apare frecvent în topuri negative:

• • Se află în fruntea abandonului școlar, conform unei evaluări realizate de Salvați Copiii și Institutul Național de Statistică;
• • Înregistrează unele dintre cele mai scăzute medii la Evaluarea Națională în 2025, alături de anii anteriori;
• • Se află în top cinci județe sărace după PIB pe cap de locuitor;
• • Are o rată a șomajului în jur de 5,6%, potrivit ANOFM.

41% dintre elevi învață în mediul rural

Conform datelor europene, 16% dintre elevii români renunță timpuriu la educație, o rată semnificativ mai mare decât media UE, multe cazuri fiind în mediul rural. Datele exacte pot lipsi, însă trendul este clar.

Angajamentul profesorilor locali reprezintă o stradă de îmbunătățire a sistemului, dar problema rămâne: elevii vulnerabili sunt adesea lăsați în urmă. Conform Ministerului Educației, 41% dintre cei 1,6 milioane de elevi de primar și gimnaziu învață în mediul rural.

De aproximativ zece ani există o strategie națională pentru reducerea părăsirii timpurii a învățământului, înainte de finalizarea ciclului gimnazial. Este o problemă recunoscută, mai ales în zonele rurale.

Pierdem peste un miliard de euro în fiecare an

Care este impactul economic al abandonului școlar în România?

Dincolo de suferința personală, părăsirea timpurie a învățământului a generat costuri estimate la peste 15 miliarde de euro în ultimii 12 ani, potrivit unui studiu coordonat de Dragoș Iliescu, antreprenor și profesor la Facultatea de Psihologie a Universității din București.

Dragoș Iliescu apreciază că mulți români percep lipsa educației ca pe o problemă lipsită de costuri, dar realitatea este diferită. De multe ori se dă vina pe individ, însă efectele ating întreaga societate, iar statul pierde resurse — iar toți plătim atunci când nu investim suficient în copiii defavorizați.

România se situează la coada UE în ceea ce privește cheltuielile pentru educație ca pondere din PIB. Reformele recente, cum ar fi reducerea burselor pentru elevi și comasarea unităților de învățământ, au provocat nemulțumiri suplimentare.

Mese calde pentru elevi

În 2022, școala din Curcani a solicitat finanțare prin Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS), folosind fonduri europene provenite din PNRR.

Au fost aprobate 755.000 de lei pentru achiziții educaționale: manuale, softuri educaționale și imprimante; de asemenea s-au finanțat formări pentru profesori și excursii pentru elevi.

Din PNRAS, anul trecut, profesorii care au lucrat ca voluntari la tabăra de vară au fost recompensați. Inițiativa a fost lansată acum patru ani, cu durata taberei de trei-patru săptămâni, și a inclus ateliere de zumba, pictură, robotică, literație și matematică, având în vedere că acești copii nu pleacă în vacanță cu părinții.

În 2024, programul a inclus și mese calde, în valoare de 15 lei pentru fiecare copil. Potrivit directorului Viforel Dorobanțu, s-au furnizat pâine, piure cu friptură și salată, iar într-o lună aproximativ 200 de copii au beneficiat de această masă.