Protestul profesorilor împotriva legii Bolojan și cererea de demisie a ministrului Educației, Daniel David

Aproximativ 200 de cadre didactice din diverse județe ale țării s-au strâns miercuri dimineața la sediul ministerului Educației din București pentru a protesta împotriva noilor măsuri impuse prin legea Bolojan, solicitând totodată demisia actualului ministru, Daniel David.

„Ministru mincinos!”, strigă profesorii adunați astăzi în fața Ministerului Educației, ocupând trotuarul din ambele părți. Profesorii au fost mobilizați la protest de organizațiile sindicale din domeniu.

Pe pancartele manifestanților se regăsesc mesaje adresate direct ministrului Educației, Daniel David, dar și critici la adresa legii Bolojan, precum: „David, cine îmi achită ratele?”, „Demisia!” și „Legea nr. 141/2025 = Falimentul Educației”.

Protestul de astăzi, desfășurat pe 30 iulie, a fost inițiat și promovat de cele trei mari federații ale sindicatelor din educație: FSLI, FSE „Spiru Haret” și Alma Mater.

O lege cu un impact negativ asupra societății

Într-o declarație făcută publică marți, cele trei sindicate și-au exprimat indignarea față de prevederile Legii nr. 141/2025 care afectează sistemul de educație, calificând-o drept o lege cu un impact negativ major asupra societății.

„Guvernul condus de Bolojan dă dovadă de un cinism inaccesibil învățământului, provocând o criză nemaiîntâlnită în ultimii 35 de ani. Aceste decizii aduc o restructurare masivă a învățământului preuniversitar într-un termen prea scurt, fără efectuarea unor studii de impact necesare”, au declarat liderii sindicali.

Sindicatele l-au acuzat pe ministrul Educației, Daniel David, de neglijență în susținerea intereselor educaționale:

„Daniel David, în calitate de ministru al Educației, ar fi trebuit să-l atenționeze pe premierul Ilie Bolojan că educația este complexă și că angajații din acest domeniu sunt mai mult decât niște obiecte pe lista de inventar, meritând respect și recunoaștere.”

Organizațiile au precizat că numeroase măsuri din lege ar putea genera „efecte dezastruoase”, cum ar fi:

• mărirea normelor didactice care poate conduce la reducerea numărului de angajați și suprasolicitarea personalului didactic;
• fuzionarea unor unități de învățământ care ar lăsa mulți angajați fără un loc de muncă;
• schemele de plată pe oră mai rigide care ar descuraja completarea normelor și ar afecta disciplinele deja defavorizate;
• noi sarcini pentru directori și inspectori care împiedică implementarea eficientă a rolurilor lor administrative;
• finanțarea inadecvată a educației superioare și cercetării, ceea ce poate duce la reduceri de personal și închideri de instituții.

Sindicatele au criticat și modificările substanțiale aduse unui raport al Institutului de Științe ale Educației care analiza efectele legii: „Aceste acțiuni confirmă faptul că măsurile din Legea 141/2025 sunt calculate pe baze strict financiare, fără a se lua în calcul urmările lor negative.”