Controverse în jurul propunerii de integrare a Institutului Cultural în Ministerul de Externe. Perspectiva lui Mircea Cărtărescu și Radu Vancu asupra subminării autonomiei ICR

Personalități influente ale culturii române trag un semnal de alarmă privind intenția de a plasa Institutul Cultural Român sub coordonarea Ministerului de Externe, considerând că ar putea aduce un dezavantaj major pentru cultură. „Cultura reprezintă emblema libertății de creație și nu poate fi gestionată decât de o entitate autonomă, cu separare de factorii de decizie fără legătură cu dinamica culturală autentică”, afirmă Mircea Cărtărescu.

Există o opoziție generalizată în rândul comunității artistice față de proiectul de a subordona complet ICR Ministerului de Externe, a subliniat Mircea Cărtărescu după un dialog pe tema viitorului ICR la care s-au reunit circa 20 de artiști, autori și lideri de instituții culturale.

Mircea Cărtărescu: „Noua administrație ar trebui să protejeze independența culturală”

În urma unei întâlniri la Parlament, cu participarea ministrului de Externe Oana Țoiu, autorul Mircea Cărtărescu a avertizat și în mediul online, pe Facebook, că alinierea ICR sub Ministerul de Externe ar putea reprezenta un declin treptat al instituției.

Mircea Cărtărescu a evidențiat trei probleme fundamentale ridicate de personalități marcante:

• „1. Autonomia celei mai semnificative entități de promovare a culturii române în plan internațional este amenințată de diverse subordonări. Cultura simbolizează libertatea creativă și poate fi gestionată doar de o organizație independentă de factorii de decizie care nu au legătura cu esența sa. Distincțiile între diplomația culturală și cea politică au fost subliniate.
• 2. Subfinanțarea severă a acestei instituții rămâne o problemă gravă. Politicile de austeritate aplicate culturii, prin această relocare la Ministerul de Externe, ce implică reducerea posturilor, sunt o eroare fundamentala.
• 3. Politizarea recrutărilor: în locul competenței, se instalează clientelismul politic, ceea ce duce la nepotism.

„Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a menționat că actualul climat politic oferă o oportunitate pentru a îmbunătăți funcționarea ICR. Sper în reușita acestei reforme. Noii oficiali ar trebui să modifice abordarea din programul lor și să păstreze cultura liberă și autonomă, întrucât, conform Președintelui Nicușor Dan, aceasta contribuie semnificativ la percepția României la nivel mondial”, adăugă Mircea Cărtărescu.

Ioana Nicolaie: ICR trebuie să-și mențină misiunea culturală

Ioana Nicolaie, prezentă și ea la discuțiile legate de decizia Guvernului pentru reorganizarea ICR, subliniază că integrarea ICR în Ministerul de Externe ar duce la pierderea autonomiei culturale.

Ea susține că valorile artistice ar putea fi înlocuite de o artă cu tentă ideologică, servind agende politice.

Ioana Nicolaie. SURSA: Facebook

„...În posturi de conducere ar putea ajunge indivizi complet nepregătiți pentru a selecționa arta vie, competitivă și relevantă la nivel global. Cred că ar fi beneficial ca ICR să revină sub îndrumarea Președintelui.

În trecut, modelul de succes al ICR, construit de Horia Roman Patapievici și alții, a fost dărâmat în 2012 din motive politice. Atunci se organizau concursuri transparente pentru fiecare post, fără influențe politice, și existau consultări directe cu profesioniști din breslele artistice. Bugetul era generos, susținând numeroase inițiative.

Îmi doresc ca în viitor, ICR să primească un sprijin financiar substanțial mai mare (având în prezent doar jumătate din fondurile disponibile în 2012) și să revină la misiunea sa culturală, să angajeze specialiști și să devină o prioritate națională”, completează scriitoarea.

Radu Vancu: „Integrarea ICR în MAE ar putea aduce prejudicii permanente”

„Toate persoanele invitate la dezbatere au convenit că ICR trebuie readus la standardele anterioare de dinaintea perturbărilor din 2012 – dar integrarea sa în MAE ar putea cauza o pierdere a autonomiei care ar fi dăunătoare pe termen lung”, subliniază Radu Vancu cu privire la discuțiile despre viitorul ICR.

El identifice patru „pilonii” pe care consideră că autoritățile trebuie să îi „repare” pentru ca ICR să funcționeze eficient: „bugetul (care anterior era dublu față de nivelul actual), resursele umane (personal de înaltă calificare angajat prin procese riguroase), autonomia (asigurată prin susținere prezidențială) și strategia (concepută de Patapievici pentru conectarea artei românești la nivel internațional).”

„Dacă ne dorim redresarea disfuncționalităților actuale ale ICR, este esențial să întărim acești patru piloni. Transformarea într-un organism subordonat MAE ar putea îmbunătăți bugetul, dar ar elimina autonomia și strategia specifică culturală. Amintim perioada sub conducerea Marga, care a fost extrem de nocivă. Urmările acelei perioade încă se resimt: președintele Liviu Jicman a realizat progrese post-Marga, dar mai sunt multe de reconstruit pentru a restabili bugetul, resursele, independența și direcția strategică de dinainte. Am propus ca, indiferent de decizia în privința ICR, să ne asigurăm că cei patru piloni sunt întăriți – și că autonomia ICR este extinsă și protejată”, avertizează Radu Vancu.