România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din regiune, în ciuda începutului ajustării fiscale, conform unui bancher. Prognozele pentru cursul euro la sfârșitul anului.

„Deficitul bugetar al României va rămâne cel mai ridicat din regiune, chiar și după ce va începe ajustarea fiscală. Această ajustare va afecta mai multe sectoare ale economiei, ceea ce va duce la o diminuare a consumului și a investițiilor private. Din această cauză, cu stimulente interne restrânse și un mediu extern instabil, România va înregistra una dintre cele mai scăzute rate de creștere din Europa Centrală și de Est”, afirmă economistul UniCredit Bank, Anca Negrescu.

UniCredit a revizuit prognozele de creștere economică, estimând o rată de 1,0% pentru 2025 și de 1,8% pentru 2026, comparativ cu 1,5%, respectiv 2,1% anunțate anterior.

Negrescu subliniază, de asemenea, riscul ca inflația să nu atingă intervalul dorit de Banca Națională nici în 2026, datorită posibilității de creșteri ale unor cote de TVA sau a altor șocuri, precum majorarea prețului petrolului. Ca rezultat, BNR ar putea implementa o singură reducere a ratei dobânzii de politică monetară în 2025, de 0,25 pp în noiembrie. „Riscurile indică o reducere care ar putea fi realizată abia în 2026”, adaugă ea.

După ce cotația EUR-RON s-a stabilizat în intervalul 5-5,10, economistul de la UniCredit Bank estimează o mică fluctuație a cursului în acest interval până la sfârșitul anului, cu o proiecție de 5,07 la finalul lunii decembrie. „România ar putea să-și păstreze ratingul în categoria propice investițiilor, atâta timp cât nu vor exista întârziere considerabile în aplicarea programului guvernamental și dacă se vor observa primele îmbunătățiri pe plan fiscal.”, completează ea.

Raportul macroeconomic recent al Institutului de Investiții al Grupului UniCredit evidențiază faptul că perspectivele economice ale Europei Centrale și de Est sunt din ce în ce mai dependente de cererea internă, având în vedere că tensiunile comerciale și performanțele slabe ale sectorului auto european afectează cererea externă. UniCredit preconizează că în țările membre ale UE din Europa Centrală și de Est va avea loc o accelerare a creșterii PIB-ului, de la 2,0% în 2024, la 2,2% în 2025 și la 2,5% în 2026.

Raportul macroeconomic din iunie 2025, intitulat „Navigând pe valul tarifar”, subliniază că consumul gospodăriilor și investițiile finanțate de UE rămân pilonii rezilienței economice în regiunea ECE. Piețele forței de muncă, aflate sub presiune, cu rate de șomaj relativ scăzute, susțin creșterea salariilor reale și, astfel, consumul. De asemenea, incertitudinile legate de tarifele din SUA și, în unele state, riscurile de deviere fiscală generează provocări pentru stabilitatea macroeconomică.

„În ciuda tensiunilor comerciale și cererii globale slabe care creează turbulențe, economiile din ECE se adaptează prin accelerarea motorului intern de creștere”, a declarat Mauro Giorgio Marrano, Economist Senior în ECE și unul dintre autorii raportului. „Această adaptare este susținută de creșterea puternică a salariilor reale și de plățile accelerate din cadrul Facilitații UE pentru Redresare și Reziliență.”

„Țările care finalizează reformele conform termenelor de finanțare ale UE vor obține cele mai mari beneficii.”, a adăugat Eszter Gárgyán, FX Strategist CEE și coautor al raportului.

Potrivit raportului, utilizarea Fondului de Redresare și Reziliență (FRR) al UE ar trebui să crească în majoritatea țărilor, cu excepția Ungariei.

Principalele concluzii ale raportului sunt:

• Modelul de creștere se transformă, orientându-se spre cererea internă, în condițiile în care cererea externă, mai ales în sectoare ca auto și farmaceutice, este limitată de tarifele impuse de SUA. Totuși, consumul intern rămâne robust datorită piețelor forței de muncă aflate sub presiune și convergenței salariilor. Se preconizează că creșterea reală a salariului mediu din ECE va ajunge aproape de 4% în 2025, însă va încetini la 3,3% în 2026, din cauza ciclurilor electorale care cresc presiunea pe salarii în 2024-2025. În unele țări, ciclurile electorale și majorările salariului minim vor continua să susțină creșterea salariilor.
• Investițiile se vor accelera în 2026 datorită fondurilor europene și a dobânzilor mai reduse:
• Riscurile fiscale și politice sunt sub observație: România, Polonia, Ungaria și Slovacia se confruntă cu presiuni pentru a implementa ajustări fiscale. România, în special, se confruntă cu riscuri de retrogradare a ratingului de credit suveran din cauza lipsei unui angajament politic ferm pentru consolidarea fiscală.
• Inflația și politica monetară: inflația se apropie de ținte în țări precum Cehia și Serbia, însă majorările de impozite și plafonările de prețuri complică situația în alte state. UniCredit prognozează reduceri prudente ale ratelor de dobândă, între 25 și 50 de puncte de bază în 2025 pentru țările din regiune, menținând un spațiu foarte limitat pentru reduceri în 2026.