România se confruntă cu lipsa de „suveranitate informatică”. În Uniunea Europeană există 28 de centre de date specializate în AI, iar România nu are niciunul.

Provocările cu care se confruntă Guvernul Bolojan depășesc simpla tăiere cu 20% a numărului de angajați și se concentrează pe modul în care România prioritizează investițiile în resurse financiare, umane și în domenii inovatoare. Conform unui studiu recent realizat de trei cercetători de la Universitatea Oxford, centrele de date dedicate Inteligenței Artificiale sunt distribuite astfel: UE 28, SUA 26, Asia 25, China 22. România nu este inclusă în această listă, lipsind dintr-un sector crucial pentru viitor.

• Executivul de la București a anunțat reduceri de personal. Conform agenției Reuters: "Cabinetul va elimina 20% din locurile de muncă din sectorul public". Totuși, tăierea a 20% din locurile de muncă nu se traduce întotdeauna în economii semnificative pentru bugetul național de salarii. De regulă, în timpul restructurărilor, angajații cu salarii mari nu sunt afectați, ci mai degrabă cei cu salarii mici. Pe lângă economiile de salarii, mai există alocări indirecte, iar costurile totale nu scad proporțional cu numărul de angajați. Este esențial nu doar să ne întrebăm „câți rămân la stat”, ci și „unde rămân” și „în ce va investi statul”.

În anii '70, economistul Milton Friedman câștigase premiul Nobel și a călătorit mult. La un moment dat, a vizitat un șantier din Asia, unde i s-a prezentat un canal de mare importanță pentru țară, și a observat că munca era realizată manual, de sute de oameni care foloseau lopeți.

Friedman, uimit, a întrebat de ce nu se utilizează tehnologii moderne de escavare. Răspunsul a fost că nu este vorba doar despre muncă, ci și despre crearea de locuri de muncă.

„Aaa, am crezut că doriți să construiți un canal. Dacă obiectivul este să creați locuri de muncă, de ce nu le oferiți linguri în loc de lopeți?”, a spus Friedman.

Când Guvernul Bolojan a anunțat concedierea a 20% din bugetari, s-a considerat că este inadecvat să se utilizeze linguri.

Reducerea a 20% din personal nu înseamnă automat economii de 20%.

Am lucrat în sectorul privat timp de 35 de ani, atât în companii românești, cât și în corporații internaționale. Am avut experiența gestionării bugetelor diverse, inclusiv din SUA și Elveția. Am făcut greșeli de evaluare a costurilor și am experimentat crize și recesiuni, dar nu am întâlnit niciodată o companie care să concedieze 20% din angajați într-un singur an, așa cum a fost anunțat de noul guvern al României.

Concedierile vor genera costuri mai mari pentru fondul de salarii în 2025.

Eliminarea a 20% din personal reprezintă o provocare semnificativă. În cazul unei companii cu 2000 de angajați, numărul va scădea la 1600; pentru un departament mic de 4 angajați va rămâne 1. Aceasta este o statistică, dar angajații au vieți personale, îngrijesc copii și se confruntă cu probleme medicale. Este probabil să existe litigii. Lucrurile nu se încadrează niciodată perfect în cifre.

Reducerea a 20% din personal are un impact psihologic considerabil, dar nu generează economii proporționale înfiinanciară. De cele mai multe ori nu se renunță la pozițiile bine plătite, ci la cele mai prost remunerate.

Adesea, angajatorii renunță la ultimii veniți și la cei mai puțin integrați. Prin urmare, eliminarea unui post nu scade cheltuielile fixe precum chiria sau alte costuri directe, ceea ce va duce la o creștere a costurilor pe cap de angajat.

Evaluările, concursurile și asistența juridică implică costuri și timp. În primele 3-6 luni, concedierile pot genera cheltuieli suplimentare. Este puțin probabil să vedem economii notabile în bugetul de personal până la finalul acestui an, iar 2025 va aduce costuri compensatorii.

Economiile se vor observa poate începând din 2026, dar nu imediat. Lucrurile care s-au dezechilibrat în decursul unui deceniu nu pot fi reparate în jumătate de an. Drumul către eficiență implică calcule complexe, dar și adaptări.

Esențial nu este doar „câți rămân la stat”, ci și „unde” se investesc resursele.

Aceasta nu înseamnă că guvernul ar trebui să rămână inactiv, ci că nu trebuie să presupunem că tăierea a 20% din personal va conduce la reducerea corespunzătoare a costurilor.

Mai mult decât atât, tăierile sunt necesare. Dacă se bazează pe competență, beneficiile vor depăși efectele financiare. Restructurările pot oferi oportunități pentru generații viitoare și pot stimula responsabilitatea și competiția.

Însă, este crucial să înțelegem care sunt prioritățile de investiție ale Guvernului Bolojan.

În societatea actuală, este insuficient să treci de la lingură la lopată, și nici măcar de la lopată la excavatoare. România dispune de talente și inițiative valoroase, dar experiența altor națiuni sugerează că este nevoie de suport guvernamental.

Suveranitatea informatică, dincolo de vorbe.

Numai 32 de țări din lume dispun de centre de Inteligență Artificială (AI), conform studiului „Suveranitatea datelor AI” publicat pe 20 iunie 2025. România nu figurează printre acestea. Studiul a fost realizat de trei cercetători de la Universitatea Oxford.

Centrele de date specializate în IA reprezintă ferme de servere care necesită o infrastructură extinsă, costisitoare și un consum mare de energie.

Aceste centre nu necesită doar investiții financiare, ci și infrastructură corespunzătoare pentru energie, apă, comunicații și resurse umane calificate, pe care nu toate țările le pot oferi.

Țările care nu pot găzdui centre fizice dedicate datelor, în special pentru cele specifice AI, se confruntă cu probleme de ”suveranitate informatică”.

Cercetătorii măsoară „suveranitatea” în trei criterii:

Pe harta respectivă nu regăsim doar marile puteri tehnologice, ci și Polonia, Austria, Irlanda și Emiratele Arabe Unite, România nefiind reprezentată. În afară de absența centrelor fizice de date în domeniul AI, nu suntem nici pe lista țărilor cu servicii de cloud.

Viitorul restructurării.

Este bună restructurarea aparatului bugetar, dar trebuie să vedem ce soluții vor fi implementate în urma acestei propuneri de reducere cu 20% a personalului. În anumite domenii vitale, abia ne descurcăm cu „lingura”.

Noua echipă guvernamentală include politicieni cu experiență și tineri promițători, însă transparența în privința selecției specialiștilor internaționali și a experților din diverse domenii lipsește. Acest lucru ar putea schimba situația.

Până acum, promovarea expertului Mihai Busuioc de la Curtea de Conturi la Curtea Constituțională și a lui Paul Stănescu la Curtea de Conturi nu sugerează o abordare eficientă.